Monitorizăm câte face guvernul din cele pe care a promis că le va face.

Realizate: 64

5.71%

Partial realizate: 12

1.07%

Nerealizate: 1045

93.22%

Administrație

Realizate total: 3

3%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 97

97%

  • Bani publici
    • “Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial
      În vederea măririi eficienţei lucrărilor de investiţii publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei “Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial, termenele sau nu livrează produsul achiziționat. Sancțiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitații publice.
  • Digitalizare
    • Îmbunătățirea actului de guvernare și a serviciilor publice, predictibilitate, transparență și e-Guvernare
    • Consolidarea rolului coordonatorului național privind tehnologia informației (CIO)
    • Open data - Creșterea accesului la informații de interes public
      Îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor privind accesul la informațiile de interes public, publicarea centralizată a informațiilor de interes public, publicarea centralizată a proiectelor și actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică, creșterea gradului de consultare și participare în rândul tinerilor, transparența procesului de achiziții publice, promovarea transparenței procesului de luare a deciziilor publice.
    • Sprijinirea și continuarea inițiativei GovIThub împreună cu încurajarea folosirii Open Source în administrația publică centrală și locală
    • Asigurarea sinergiei resurselor statului în domeniul comunicaţiilor electronice prin actualizarea HG 941/2013 și întărirea rolului CTE
    • Declararea multiplexului 1, național, ca serviciu public universal pentru informarea nediscriminatorie și din mai multe surse a populației.
      Astfel, stabilindu-se standardul SD, pot fi emise 12-14 canale (TVR1, TVR2 și canale de știri, divertisment, sportive – stabilite de către CNA).
    • Dotarea autorităților publice locale din mediul rural și mic-urban cu facilități și unelte TIC standard
    • Sprijinirea și încurajarea autorităților locale în implementarea de proiecte de Smart- City și rețele de tip City-Net.
    • Inițiative în vederea realizării unor componente open-source pentru sisteme de operare, sisteme de baze de date, browser, produse de office etc, destinate exclusiv administrației.
    • Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Cloud Guvernamental
    • Adoptarea standardelor și a documentului de Enterprise Architecture Framework pentru asigurarea unei interoperabilități a sistemelor informatice existente
    • Întărirea rolului CTE ca organism care să evite dubla finanțare a proiectelor IT
    • Încurajarea folosirii soluțiilor open-source și a datelor deschise
    • Facilitarea accesului la date publice pentru cei interesați prin intermediul Web Service-urilor astfel încât să se realizeze o creștere a interoperabilității
    • Introducerea conceptului de Single Sign On pentru toate aplicațiile guvernamentale oferite cetățenilor sau companiilor
    • Implementarea conceptului de identitate virtuală pentru cetățenii din România în vederea realizării unei comunicări electronice între cetățean și instituțiile statului.
    • Dezvoltarea în continuare a Punctului Unic de Contact
      PUC este înţeles ca instrument pentru informatizarea fluxurilor de tratare a solicitărilor cetățenilor/companiilor și asigurarea interoperabilității între diverse sisteme realizate în administrația publică centrală și locală.
    • Implementarea unui hub național pentru autentificare bazat pe certificate electronice (maximizarea rolului Bridge, PKI).
    • Informatizarea fluxurilor și proceselor interne ale instituțiilor statului, eliminându-se astfel consumul de hârtie și timpii mari de soluționare a unor cerințe adresate instituțiilor publice (Automatizarea Proceselor de Business).
    • Definirea unor cerințe minime de securitate în funcție de tipul informațiilor gestionate.
  • Funcționari publici
  • Instituții
  • Investiții
    • Crearea cloud-ului guvernamental
  • Legislație
    • Adoptarea statutului funcționarului public până la 1 iulie 2017
    • Delimitarea rolului și a atribuțiilor principale ale Guvernului
      Exercitarea conducerii generale a administraţiei publice; emiterea de acte normative; asigurarea standardelor la nivelul administrației publice pentru garantarea bunei administrări
    • Reglementarea expresă a categoriilor de persoane care sunt numite/eliberate din funcţie de primul ministru
    • Clarificarea sferei administraţiei publice centrale de specialitate
      Reglementarea expresă a structurii acesteia: ministere, alte structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului, alte structuri aflate în coordonarea/subordonarea ministerelor, autoritățile administrative autonome;
    • Precizarea expresă a două categorii de atribuţii ale ministerelor: atribuţii comune tuturor ministerelor şi atribuţii proprii, potrivit competenţei în domeniul de activitate
    • Precizarea statutului funcțiilor de prefect și subprefect ca fiind funcții de demnitate publică, în sensul secretar de stat, respectiv subsecretar de stat
    • Detalierea rolului prefectului în raport cu intervenția în caz de forță majoră sau în caz de maximă urgență
    • Precizarea condițiilor și procedurii de numire în funcție; în funcțiile de prefect și subprefect pot fi numite numai persoane care au absolvit programe de formare specializată specifice;
    • Introducerea funcției de secretar general al instituției prefectului, ca înalt funcționar public;
    • Clarificarea relațiilor dintre prefect și serviciile publice deconcentrate
      Relaţii privite din perspectiva modului de organizare și funcționare, a competențelor exercitate, a actelor emise/adoptate de conducătorii acestora.
    • Detalierea circuitului proiectelor de hotărâri ale consiliului local de la momentul iniţierii şi până la momentul dezbaterii în cadrul şedinţelor consiliului local cu evidenţierea etapelor
    • Modificarea condițiilor de dizolvare a consiliului local - stabilirea unor condiţii de dizolvare a consiliului local mai greu de îndeplinit
    • Revizuirea cazurilor de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali și a momentului încetării de drept a mandatelor
    • Completarea cazurilor de suspendare şi de încetare de drept a mandatelor primarului şi preşedintelui consiliului judeţean
    • Reanalizarea surselor de finanțare ale bugetelor locale și revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat
    • Un nou Statut al Funcționarului Public în primul semestru al lui 2017
      Pentru a proteja funcționarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei certați cu legea, vom adopta, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al Funcționarului Public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile cât și obligațiile acestora, nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță, însă și pe eliminarea favorurilor făcute pe “prietenii” sau prin acte de corupție.
    • Adoptarea Legii Lobby-ului
      astfel încât mediul de afaceri să nu mai fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centre de putere, iar altele dezavantajate. În acest sens, asemănător Registrului de Transparență European se va înființa Registrul de Lobby.
    • Nu vor mai fi adoptate niciun fel de norme de implementare care să însoțească legile
      Ultima măsură, dar nu cea din urmă, prezentată în programul economic de guvernare este aceea că vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate pentru că “ce nu poți explica în lege, nu poți explica nici norme”. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislației, dar și o simplificare a acesteia.
  • Proprietate public-privată a statului
    • Revizuirea procedurii de inventariere și atestare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale
    • Clarificarea unor elemente în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică
    • Completarea prevederilor privind donațiile și legatele, cu accent asupra acceptării acestora de către stat sau unitățile administrativ-teritoriale
    • Consolidarea cadrului legal existent al trecerilor bunurilor în domeniul public
    • Reglementarea detaliată a unora dintre modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică: darea în administrare, închirierea și darea în folosință gratuită
    • Introducerea unor elemente definitorii specifice proprietății private a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale
    • Reglementarea cadrului legal privind trecerile în domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale
    • Reglementarea modalităților specifice de încetare a dreptului de proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
    • Reglementarea modalităților specifice de exercitare a dreptului de proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
      Precum darea în administrarea, concesionarea, închirierea și darea în folosință gratuită;
  • Răspunderea administrativă
    • Definirea răspunderii administrative
    • Reglementarea principiilor aplicabile răspunderii administrative - legalitatea, proporționalitatea, celeritatea
    • Reglementarea elementelor principale ale formelor de răspundere administrativă: disciplinară, contravențională și patrimonială
    • Clarificarea formelor de răspundere pe categorii de personal : funcții de demnitate publică (alese, numite) și funcționari publici.
  • Servicii consulare
    • Informatizarea şi eficientizarea serviciilor consulare
    • Continuarea extinderii reţelei consulare prin deschiderea de noi oficii în zone de interes prioritar
    • Derularea unor campanii de informare/conştientizare a cetăţenilor români cu privire la necesitatea înscrierii prezenţei la misiunile diplomatice
    • Eficientizarea răspunsului prompt în situaţii de criză consulară
    • Pregătirea corespunzătoare, conform competenţelor legale, a proceselor electorale din străinătate
  • Servicii publice
    • Reglementarea principiilor aplicabile serviciilor publice
      Transparența, egalitatea de tratament, continuitatea, adaptabilitatea, accesibilitatea, responsabilitatea furnizării serviciului public, furnizarea serviciilor publice cu respectarea normelor/standardelor de calitate;
    • Clasificarea serviciilor publice
      Servicii de interes economic și servicii de interes non-economic general, servicii de interes național și servicii de interes local, servicii publice prestate/furnizate în mod unitar de o autoritate publică / un organism prestator de servicii publice și servicii publice prestate/furnizate în comun;
    • Reglementarea obligației de serviciu public și a pachetului minim de servicii
    • Stabilirea unor reguli generale pentru serviciile economice de interes general și a serviciilor non-economice de interes general
    • Stabilirea regulilor generale de reglementare, înființare și încetare a serviciilor publice;
    • Reglementarea regulilor generale aplicabile modalităților de gestiune ale serviciilor publice - gestiune directă și gestiune delegată
    • Fiecărui cetățean român îi va fi arondat un consultant fiscal
      Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale.
  • Servicii publice online pentru cetățeni
    • Eliberarea actelor de identitate
    • Obținerea unui pașaport
    • Obținerea permisului de conducere auto
    • Înregistrarea unui autovehicul
    • Cumpărarea/închirierea unei case
    • Asigurări opționale și obligatorii
    • Votarea
    • Servicii suport și de facilitare pentru căutarea unui loc de muncă
    • Servicii suport în cazul pierderii locului de muncă
    • Pensionare
    • Înscrierea alocației pentru persoane cu handicap
    • Obținerea îndemnizației de creștere a copilului
    • Obținerea cetățeniei
    • Obținerea unei vize
    • Programarea unui consult medical într-un spital
  • Servicii publice online pentru companii
    • Înființarea, vânzarea unei companii
    • Modificarea statutului unei companii
    • Obținerea surselor de finanțare
    • Obținerea sprijinului pentru desfășurarea activității unei firme
    • Faliment
    • Lichidare
    • Constituirea contractelor
    • Înregistrare pentru plata taxelor

Realizate electoral: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 1

100%

  • Legislație
    • Adoptarea statutului funcționarului public până la 1 iulie 2017

Realizate guvernamental: 3

3%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 97

97%

  • Bani publici
    • “Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial
      În vederea măririi eficienţei lucrărilor de investiţii publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei “Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial, termenele sau nu livrează produsul achiziționat. Sancțiunile trebuie să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitații publice.
  • Digitalizare
    • Îmbunătățirea actului de guvernare și a serviciilor publice, predictibilitate, transparență și e-Guvernare
    • Consolidarea rolului coordonatorului național privind tehnologia informației (CIO)
    • Open data - Creșterea accesului la informații de interes public
      Îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor privind accesul la informațiile de interes public, publicarea centralizată a informațiilor de interes public, publicarea centralizată a proiectelor și actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică, creșterea gradului de consultare și participare în rândul tinerilor, transparența procesului de achiziții publice, promovarea transparenței procesului de luare a deciziilor publice.
    • Sprijinirea și continuarea inițiativei GovIThub împreună cu încurajarea folosirii Open Source în administrația publică centrală și locală
    • Asigurarea sinergiei resurselor statului în domeniul comunicaţiilor electronice prin actualizarea HG 941/2013 și întărirea rolului CTE
    • Declararea multiplexului 1, național, ca serviciu public universal pentru informarea nediscriminatorie și din mai multe surse a populației.
      Astfel, stabilindu-se standardul SD, pot fi emise 12-14 canale (TVR1, TVR2 și canale de știri, divertisment, sportive – stabilite de către CNA).
    • Dotarea autorităților publice locale din mediul rural și mic-urban cu facilități și unelte TIC standard
    • Sprijinirea și încurajarea autorităților locale în implementarea de proiecte de Smart- City și rețele de tip City-Net.
    • Inițiative în vederea realizării unor componente open-source pentru sisteme de operare, sisteme de baze de date, browser, produse de office etc, destinate exclusiv administrației.
    • Înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Cloud Guvernamental
    • Adoptarea standardelor și a documentului de Enterprise Architecture Framework pentru asigurarea unei interoperabilități a sistemelor informatice existente
    • Întărirea rolului CTE ca organism care să evite dubla finanțare a proiectelor IT
    • Încurajarea folosirii soluțiilor open-source și a datelor deschise
    • Facilitarea accesului la date publice pentru cei interesați prin intermediul Web Service-urilor astfel încât să se realizeze o creștere a interoperabilității
    • Introducerea conceptului de Single Sign On pentru toate aplicațiile guvernamentale oferite cetățenilor sau companiilor
    • Implementarea conceptului de identitate virtuală pentru cetățenii din România în vederea realizării unei comunicări electronice între cetățean și instituțiile statului.
    • Dezvoltarea în continuare a Punctului Unic de Contact
      PUC este înţeles ca instrument pentru informatizarea fluxurilor de tratare a solicitărilor cetățenilor/companiilor și asigurarea interoperabilității între diverse sisteme realizate în administrația publică centrală și locală.
    • Implementarea unui hub național pentru autentificare bazat pe certificate electronice (maximizarea rolului Bridge, PKI).
    • Informatizarea fluxurilor și proceselor interne ale instituțiilor statului, eliminându-se astfel consumul de hârtie și timpii mari de soluționare a unor cerințe adresate instituțiilor publice (Automatizarea Proceselor de Business).
    • Definirea unor cerințe minime de securitate în funcție de tipul informațiilor gestionate.
  • Funcționari publici
  • Instituții
  • Investiții
    • Crearea cloud-ului guvernamental
  • Legislație
    • Adoptarea statutului funcționarului public până la 1 iulie 2017
    • Delimitarea rolului și a atribuțiilor principale ale Guvernului
      Exercitarea conducerii generale a administraţiei publice; emiterea de acte normative; asigurarea standardelor la nivelul administrației publice pentru garantarea bunei administrări
    • Reglementarea expresă a categoriilor de persoane care sunt numite/eliberate din funcţie de primul ministru
    • Clarificarea sferei administraţiei publice centrale de specialitate
      Reglementarea expresă a structurii acesteia: ministere, alte structuri aflate în subordonarea sau în coordonarea Guvernului, alte structuri aflate în coordonarea/subordonarea ministerelor, autoritățile administrative autonome;
    • Precizarea expresă a două categorii de atribuţii ale ministerelor: atribuţii comune tuturor ministerelor şi atribuţii proprii, potrivit competenţei în domeniul de activitate
    • Precizarea statutului funcțiilor de prefect și subprefect ca fiind funcții de demnitate publică, în sensul secretar de stat, respectiv subsecretar de stat
    • Detalierea rolului prefectului în raport cu intervenția în caz de forță majoră sau în caz de maximă urgență
    • Precizarea condițiilor și procedurii de numire în funcție; în funcțiile de prefect și subprefect pot fi numite numai persoane care au absolvit programe de formare specializată specifice;
    • Introducerea funcției de secretar general al instituției prefectului, ca înalt funcționar public;
    • Clarificarea relațiilor dintre prefect și serviciile publice deconcentrate
      Relaţii privite din perspectiva modului de organizare și funcționare, a competențelor exercitate, a actelor emise/adoptate de conducătorii acestora.
    • Detalierea circuitului proiectelor de hotărâri ale consiliului local de la momentul iniţierii şi până la momentul dezbaterii în cadrul şedinţelor consiliului local cu evidenţierea etapelor
    • Modificarea condițiilor de dizolvare a consiliului local - stabilirea unor condiţii de dizolvare a consiliului local mai greu de îndeplinit
    • Revizuirea cazurilor de încetare de drept a mandatelor consilierilor locali și a momentului încetării de drept a mandatelor
    • Completarea cazurilor de suspendare şi de încetare de drept a mandatelor primarului şi preşedintelui consiliului judeţean
    • Reanalizarea surselor de finanțare ale bugetelor locale și revizuirea mecanismului de echilibrare a bugetelor locale cu sume din unele venituri ale bugetului de stat
    • Un nou Statut al Funcționarului Public în primul semestru al lui 2017
      Pentru a proteja funcționarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei certați cu legea, vom adopta, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al Funcționarului Public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile cât și obligațiile acestora, nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță, însă și pe eliminarea favorurilor făcute pe “prietenii” sau prin acte de corupție.
    • Adoptarea Legii Lobby-ului
      astfel încât mediul de afaceri să nu mai fie organizat în cercuri, unele mai apropiate de centre de putere, iar altele dezavantajate. În acest sens, asemănător Registrului de Transparență European se va înființa Registrul de Lobby.
    • Nu vor mai fi adoptate niciun fel de norme de implementare care să însoțească legile
      Ultima măsură, dar nu cea din urmă, prezentată în programul economic de guvernare este aceea că vom elimina normele din legile ce urmează a fi adoptate pentru că “ce nu poți explica în lege, nu poți explica nici norme”. Acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislației, dar și o simplificare a acesteia.
  • Proprietate public-privată a statului
    • Revizuirea procedurii de inventariere și atestare a bunurilor din domeniul public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale
    • Clarificarea unor elemente în materia exproprierii pentru cauză de utilitate publică
    • Completarea prevederilor privind donațiile și legatele, cu accent asupra acceptării acestora de către stat sau unitățile administrativ-teritoriale
    • Consolidarea cadrului legal existent al trecerilor bunurilor în domeniul public
    • Reglementarea detaliată a unora dintre modalitățile de exercitare a dreptului de proprietate publică: darea în administrare, închirierea și darea în folosință gratuită
    • Introducerea unor elemente definitorii specifice proprietății private a statului sau a unităţilor administrativ-teritoriale
    • Reglementarea cadrului legal privind trecerile în domeniul privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale
    • Reglementarea modalităților specifice de încetare a dreptului de proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
    • Reglementarea modalităților specifice de exercitare a dreptului de proprietate privată a statului sau a unităților administrativ-teritoriale
      Precum darea în administrarea, concesionarea, închirierea și darea în folosință gratuită;
  • Răspunderea administrativă
    • Definirea răspunderii administrative
    • Reglementarea principiilor aplicabile răspunderii administrative - legalitatea, proporționalitatea, celeritatea
    • Reglementarea elementelor principale ale formelor de răspundere administrativă: disciplinară, contravențională și patrimonială
    • Clarificarea formelor de răspundere pe categorii de personal : funcții de demnitate publică (alese, numite) și funcționari publici.
  • Servicii consulare
    • Informatizarea şi eficientizarea serviciilor consulare
    • Continuarea extinderii reţelei consulare prin deschiderea de noi oficii în zone de interes prioritar
    • Derularea unor campanii de informare/conştientizare a cetăţenilor români cu privire la necesitatea înscrierii prezenţei la misiunile diplomatice
    • Eficientizarea răspunsului prompt în situaţii de criză consulară
    • Pregătirea corespunzătoare, conform competenţelor legale, a proceselor electorale din străinătate
  • Servicii publice
    • Reglementarea principiilor aplicabile serviciilor publice
      Transparența, egalitatea de tratament, continuitatea, adaptabilitatea, accesibilitatea, responsabilitatea furnizării serviciului public, furnizarea serviciilor publice cu respectarea normelor/standardelor de calitate;
    • Clasificarea serviciilor publice
      Servicii de interes economic și servicii de interes non-economic general, servicii de interes național și servicii de interes local, servicii publice prestate/furnizate în mod unitar de o autoritate publică / un organism prestator de servicii publice și servicii publice prestate/furnizate în comun;
    • Reglementarea obligației de serviciu public și a pachetului minim de servicii
    • Stabilirea unor reguli generale pentru serviciile economice de interes general și a serviciilor non-economice de interes general
    • Stabilirea regulilor generale de reglementare, înființare și încetare a serviciilor publice;
    • Reglementarea regulilor generale aplicabile modalităților de gestiune ale serviciilor publice - gestiune directă și gestiune delegată
    • Fiecărui cetățean român îi va fi arondat un consultant fiscal
      Începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale.
  • Servicii publice online pentru cetățeni
    • Eliberarea actelor de identitate
    • Obținerea unui pașaport
    • Obținerea permisului de conducere auto
    • Înregistrarea unui autovehicul
    • Cumpărarea/închirierea unei case
    • Asigurări opționale și obligatorii
    • Votarea
    • Servicii suport și de facilitare pentru căutarea unui loc de muncă
    • Servicii suport în cazul pierderii locului de muncă
    • Pensionare
    • Înscrierea alocației pentru persoane cu handicap
    • Obținerea îndemnizației de creștere a copilului
    • Obținerea cetățeniei
    • Obținerea unei vize
    • Programarea unui consult medical într-un spital
  • Servicii publice online pentru companii
    • Înființarea, vânzarea unei companii
    • Modificarea statutului unei companii
    • Obținerea surselor de finanțare
    • Obținerea sprijinului pentru desfășurarea activității unei firme
    • Faliment
    • Lichidare
    • Constituirea contractelor
    • Înregistrare pentru plata taxelor

Agricultură și mediu

Realizate total: 1

1.39%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 71

98.61%

  • Fiscalitate
    • Eliminarea impozitului pentru terenuri agricole lucrate de la 1 ianuarie 2018
      În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv.
    • Eliminarea impozitului pentru tractoare și utilaje agricole de la 1 ianuarie 2018
  • Investiții
    • FSDI va finanța cu 100 de milioane de euro minim 10 centre de procesare legume-fructe care vor procesa 500.000 de tone
    • FSDI va finanța cu 200 de milioane de euro unități de preluare și procesare a lânei și a pieilor de ovine și caprine
    • Cadastrarea tuturor terenurilor agricole până în 2020 de către stat
    • 100 milioane de euro în următorii 4 ani pentru Academia de Științe Agricole și pentru dezvoltarea de clustere de cercetare in zonele unde România are un avantaj competitiv
    • Creșterea suprafeței cultivate cu produse bio cu 500.000 de hectare
  • Legislație
    • Reglementarea mai strictă a condițiilor legale pentru achiziționarea terenurilor agricole
    • Eliminarea reglementărilor paralele prin adoptarea unui Cod al Agriculturii
    • Realizarea și adoptarea unui Cod al apei și solului
    • Îmbunătățirea legislației privind trasabilitatea produselor alimentare
    • Simplificarea legislației privind formele de sprijin în agricultură (o cerere, un ghișeu)
    • Sistem unitar pentru monitorizarea produselor intrate pe piața de consum
      Scopul fiind acela de a elimina produsele contrafăcute sau neconforme.
    • Revizuirea legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și deșeuri
    • Creșterea rolului ANPC și suplimentarea personalului cu 1.000 de persoane
    • 14 produse protejate la nivel european până în 2020
  • Subvenții
  • Mediu
    • Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității
    • 60.000 hectare suprafața habitatelor sprijinite în vederea obținerii unui stadiu de conservare mai bun
    • Implementarea planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin)
    • Program pentru monitorizarea și îmbunățățirea calității aerului
    • Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA)
    • Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului
    • Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE
    • Plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane, în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban
    • Dezvoltarea unui plan de conştientizare a necesităţii reducerii amprentei personale de carbon
    • Dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de bună practică pentru managementul barajelor
    • Program pentru combaterea eroziunii costiere
    • Valoarea voucherelor pentru achiziționarea de mașini electrice va fi de 10.000 de euro
  • Agricultori
    • Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat
  • Grindină
  • Irigații
    • 2017 - 2020: 40 de amenajări care vor acoperi 1.300.000 de hectare
    • 2018-2020: 37 de amenajări care vor acoperi 490.000 de hectare
    • 2018-2020: 86 de amenajări care vor acoperi 1.980.000 de hectare
    • 2019-2020: 9 amenajări care vor acoperi 190.000 de hectare
    • Apa va fi gratuită până la stația de punere sub presiune
    • Randamentul stațiilor de pompare va crește la 80%
    • Scăderea gradului de degradare a a instalațiilor la maxim 20%
    • Reducerea pierderilor de apă pe canale la 20%
  • Păduri
    • Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
    • Elaborarea Strategiei Naționale Forestiere 2017-2027
    • Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL
    • Operaționalizarea sistemului FMIMS
    • Dezvoltarea sistemului ”Radarul Pădurilor”
    • Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase containerizate, în toate punctele de trecere a frontierei și pe toate drumurile naționale și europene
    • Realizarea ”Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecție
    • Întocmirea unui studiu privind identificarea terenurilor agricole degradate şi potenţial poluate, care pot face obiectul împăduririlor
    • Urgentarea amendării Legii Contraventiilor Silvice - Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Armonizarea ei cu noul Cod Silvic și cu legislația Uniunii Europene
    • Amendarea Statutului Personalului Silvic - Legea nr.427 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2000 privind Statutul personalului silvic
    • Amendarea legii perdelelor forestiere - Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie, republicată in 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere să devină operațională
    • Programul „Tai un copac, plantezi 2”
  • Politici agricole
    • Crearea de fonduri mutuale agricole
    • Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală
    • Înființarea de centre de colectare și unitați de prelucrare a lânei și pieilor de ovine și caprine
    • Elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal
    • Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020
    • Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale
    • Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale
    • Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale
    • Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine
      Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.
  • Terenuri agricole
    • 793 de comune cu proprietăți imobiliare înregistrate, echivalent a 5 milioane ha. suprafaţă
    • Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricolă până în anul 2020
    • 2.000 hectare suprafața ecosistemelor degradate refăcute
    • Elaborarea unui plan de investiţii împotriva riscului la inundaţii
  • Ape
    • Elaborarea Legii Apelor Minerale în vederea reglementării clare a modului de valorificare a apelor minerale naturale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale și a apelor de izvor

Realizate electoral: 1

2.78%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 35

97.22%

  • Fiscalitate
    • Eliminarea impozitului pentru terenuri agricole lucrate de la 1 ianuarie 2018
      În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv.
    • Eliminarea impozitului pentru tractoare și utilaje agricole de la 1 ianuarie 2018
  • Investiții
    • FSDI va finanța cu 100 de milioane de euro minim 10 centre de procesare legume-fructe care vor procesa 500.000 de tone
    • FSDI va finanța cu 200 de milioane de euro unități de preluare și procesare a lânei și a pieilor de ovine și caprine
    • Cadastrarea tuturor terenurilor agricole până în 2020 de către stat
    • 100 milioane de euro în următorii 4 ani pentru Academia de Științe Agricole și pentru dezvoltarea de clustere de cercetare in zonele unde România are un avantaj competitiv
    • Creșterea suprafeței cultivate cu produse bio cu 500.000 de hectare
  • Legislație
    • Reglementarea mai strictă a condițiilor legale pentru achiziționarea terenurilor agricole
    • Eliminarea reglementărilor paralele prin adoptarea unui Cod al Agriculturii
    • Realizarea și adoptarea unui Cod al apei și solului
    • Îmbunătățirea legislației privind trasabilitatea produselor alimentare
    • Simplificarea legislației privind formele de sprijin în agricultură (o cerere, un ghișeu)
    • Sistem unitar pentru monitorizarea produselor intrate pe piața de consum
      Scopul fiind acela de a elimina produsele contrafăcute sau neconforme.
    • Revizuirea legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și deșeuri
    • Creșterea rolului ANPC și suplimentarea personalului cu 1.000 de persoane
    • 14 produse protejate la nivel european până în 2020
  • Subvenții
  • Grindină
  • Irigații
    • 2017 - 2020: 40 de amenajări care vor acoperi 1.300.000 de hectare
    • 2018-2020: 37 de amenajări care vor acoperi 490.000 de hectare
    • 2018-2020: 86 de amenajări care vor acoperi 1.980.000 de hectare
    • 2019-2020: 9 amenajări care vor acoperi 190.000 de hectare
    • Apa va fi gratuită până la stația de punere sub presiune
    • Randamentul stațiilor de pompare va crește la 80%
    • Scăderea gradului de degradare a a instalațiilor la maxim 20%
    • Reducerea pierderilor de apă pe canale la 20%
  • Politici agricole
    • Crearea de fonduri mutuale agricole
  • Terenuri agricole
    • 793 de comune cu proprietăți imobiliare înregistrate, echivalent a 5 milioane ha. suprafaţă
    • Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricolă până în anul 2020

Realizate guvernamental: 1

1.61%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 61

98.39%

  • Fiscalitate
    • Eliminarea impozitului pentru terenuri agricole lucrate de la 1 ianuarie 2018
      În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv.
    • Eliminarea impozitului pentru tractoare și utilaje agricole de la 1 ianuarie 2018
  • Investiții
    • 100 milioane de euro în următorii 4 ani pentru Academia de Științe Agricole și pentru dezvoltarea de clustere de cercetare in zonele unde România are un avantaj competitiv
  • Legislație
    • Reglementarea mai strictă a condițiilor legale pentru achiziționarea terenurilor agricole
    • Eliminarea reglementărilor paralele prin adoptarea unui Cod al Agriculturii
    • Îmbunătățirea legislației privind trasabilitatea produselor alimentare
    • Simplificarea legislației privind formele de sprijin în agricultură (o cerere, un ghișeu)
    • Sistem unitar pentru monitorizarea produselor intrate pe piața de consum
      Scopul fiind acela de a elimina produsele contrafăcute sau neconforme.
    • Revizuirea legislației referitoare la managementul ambalajelor, ecarisaje și deșeuri
  • Subvenții
  • Mediu
    • Program pentru protecția mediului prin conservarea biodiversității
    • 60.000 hectare suprafața habitatelor sprijinite în vederea obținerii unui stadiu de conservare mai bun
    • Implementarea planurilor de acțiune pentru ariile naturale protejate și pentru speciile de interes comunitar aprobate (inclusiv cele situate în mediul marin)
    • Program pentru monitorizarea și îmbunățățirea calității aerului
    • Dezvoltarea şi optimizarea Reţelei Naţionale de Monitorizare a Calităţii Aerului (RNMCA)
    • Dezvoltarea unui sistem de prognoză a calităţii aerului
    • Dezvoltarea unui sistem unic, interactiv de inventariere a emisiilor de poluanţi în aer, prin crearea unei baze de date în conformitate cu cerinţele directivei INSPIRE
    • Plantarea de arbori în imediata vecinătate a marilor aglomerări urbane, în vederea construirii sau reabilitării centurilor verzi care ajută la filtrarea aerului din mediul urban
    • Dezvoltarea unui plan de conştientizare a necesităţii reducerii amprentei personale de carbon
    • Dezvoltarea de studii, metodologii, evaluări, rapoarte, manuale de bună practică pentru managementul barajelor
    • Program pentru combaterea eroziunii costiere
    • Valoarea voucherelor pentru achiziționarea de mașini electrice va fi de 10.000 de euro
  • Agricultori
    • Realizarea unui program de pregătire de scurtă durată pentru lucrătorii din agricultură în parteneriat public-privat
  • Grindină
  • Irigații
    • 2017 - 2020: 40 de amenajări care vor acoperi 1.300.000 de hectare
    • 2018-2020: 37 de amenajări care vor acoperi 490.000 de hectare
    • 2018-2020: 86 de amenajări care vor acoperi 1.980.000 de hectare
    • 2019-2020: 9 amenajări care vor acoperi 190.000 de hectare
    • Apa va fi gratuită până la stația de punere sub presiune
    • Randamentul stațiilor de pompare va crește la 80%
    • Scăderea gradului de degradare a a instalațiilor la maxim 20%
    • Reducerea pierderilor de apă pe canale la 20%
  • Păduri
    • Program pentru dezvoltarea durabilă a pădurilor
    • Elaborarea Strategiei Naționale Forestiere 2017-2027
    • Dezvoltarea sistemului informatic integrat de urmărire a materialelor lemnoase SUMAL
    • Operaționalizarea sistemului FMIMS
    • Dezvoltarea sistemului ”Radarul Pădurilor”
    • Instalarea de scannere pentru evaluarea volumului materialelor lemnoase containerizate, în toate punctele de trecere a frontierei și pe toate drumurile naționale și europene
    • Realizarea ”Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecție
    • Întocmirea unui studiu privind identificarea terenurilor agricole degradate şi potenţial poluate, care pot face obiectul împăduririlor
    • Urgentarea amendării Legii Contraventiilor Silvice - Legea nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice. Armonizarea ei cu noul Cod Silvic și cu legislația Uniunii Europene
    • Amendarea Statutului Personalului Silvic - Legea nr.427 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.59/2000 privind Statutul personalului silvic
    • Amendarea legii perdelelor forestiere - Legea 289/2002 privind perdelele forestiere de protectie, republicată in 2014, pentru ca realizarea perdelelor forestiere să devină operațională
    • Programul „Tai un copac, plantezi 2”
  • Politici agricole
    • Crearea de fonduri mutuale agricole
    • Program de înființare a centrelor de colectare şi procesare pentru legume/fructe și pentru unele produse de origine animală
    • Înființarea de centre de colectare și unitați de prelucrare a lânei și pieilor de ovine și caprine
    • Elaborarea de politici și reglementări pentru încurajarea activităților specifice zonei montane, cu incidență asupra celor 28 de județe din acest areal
    • Elaborarea unui program național de cercetare-dezvoltare agricolă pe perioada 2017-2020
    • Program de încurajare a agriculturii ecologice și a produselor tradiționale
    • Înființarea Laboratorului național pentru certificarea produselor ecologice și tradiționale
    • Elaborarea de reglementări privind încurajarea activităților agricole și nonagricole în scopul garantării veniturilor, menținerii tradițiilor, evitarea migrației și asigurarea unor produse de calitate destinate, cu preponderență, pieței naționale
    • Reforma instituțională a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și a instituțiilor din subordine
      Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.
  • Terenuri agricole
    • Cadastrarea, de către stat, a tuturor terenurilor agricolă până în anul 2020
    • 2.000 hectare suprafața ecosistemelor degradate refăcute
    • Elaborarea unui plan de investiţii împotriva riscului la inundaţii
  • Ape
    • Elaborarea Legii Apelor Minerale în vederea reglementării clare a modului de valorificare a apelor minerale naturale, a apelor minerale terapeutice, a apelor geotermale și a apelor de izvor

Buget 2017

Realizate total: 27

39.71%

Partial realizate: 5

7.35%

Nerealizate: 36

52.94%

  • Indicatori pentru construcția bugetului
    • Produsul Intern Brut - 815.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Venituri totale - 31.1% din PIB (253.7 miliarde)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare aproape similar (254.7 mld lei, respectiv 31.2% din PIB) la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Curs valutar - 4.46 lei/euro
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Salariu minim - 1450 lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Salariu mediu - 3100 lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare la pagina 32 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Efectivul salariaților cu normă întreagă - 4954000
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 32 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Punctul de pensie - 1000 lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Creșterea punctului de pensie la 1000 de lei începând cu iulie 2017 apare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf. Măsura a fost trecută și în legislație prin articolul 2 (1) din Ordonanța de urgență nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.
    • Pensia minimă - 520 de lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. La pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf se precizează că începând cu 1 martie 2017, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari va crește la 520 lei. Măsura a fost trecută și în legislație prin articolul 2 (2) din Ordonanța de urgență nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.
    • Inflație medie anuală - 1.2%
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul inflației medii anuale estimate este plasat la 1.4% și nu la 1.2%, însă o inflație mai mare nu are neapărat un efect negativ, fapt pentru care am evaluat măsura ca fiind parțial realizată. Acesta apare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Creștere economică - 5.5%
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. În loc de 5.5%, creșterea economică din proiectul de buget este estimată la 5.2%. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu un deficit bugetar mai mare decât cel promis inițial. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Deficit bugetar - 2.7% din PIB
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. În loc de 2.7%, deficitul bugetar din proiectul de buget este estimat la 2.96%. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu o creștere economică mai mică.Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Cheltuieli totale - 33.8% din PIB (275.6 miliarde)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Cheltuielile sunt estimate însă la 278.8 miliarde lei, respectiv 34.2% din PIB. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu un deficit bugetar mai mare decât cel promis inițial. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
  • Venituri
    • Venituri totale - 253.7 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile totale apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 254.7 miliarde lei.
    • Venituri curente - 231.1 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile curente apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 231.6 miliarde lei.
    • Impozit pe profit, venit, altele - 48.6 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 48.8 miliarde lei.
    • Contribuții asigurări sociale - 66.7 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din contribuții apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 69.8 miliarde lei.
    • Venituri nefiscale - 15.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile nefiscale apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 19.02 miliarde lei.
    • Sume primite de la UE - 21.3 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din sumele primite de la UE apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 22.2 miliarde lei.
    • Venituri fiscale - 149.4 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile fiscale apar a fi chiar în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 142.8 miliarde lei (-5%).
    • Impozite și taxe pe bunuri și servicii - 92.9 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 87.06 miliarde lei (-6%).
    • Impozite și taxe pe proprietate - 6.1 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi în sumă mul mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 5.16 miliarde lei (-15%).
    • Venituri din capital - 1.1 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din capital apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 817 milioane lei (-26%).
  • Cheltuieli
    • Subvenții - 7.1 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu subvențiile apar a fi în sumă aproape egală cu promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 7.16 miliarde lei.
    • Creșterea veniturilor celor care lucrează în Sănătate și Educație cu 15% de la 1 ianuarie 2017
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf.
    • Cheltuieli de personal - 65.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile de personal apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 63.88 miliarde lei (-3%). Considerăm promisiunea parțial realizată pentru că această scădere a cheltuielilor de personal ajută la menținerea unui deficit mai mic.
    • Transferuri - 129.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu transferurile apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 131.13 miliarde lei, împărțite astfel: transferuri între autoritățile ale administrației publice - 1.97 mld lei; alte transferuri - 11.1 mld lei; asistență socială - 88.5 mld lei; proiecte Fonduri Europene - 25.1 mld lei; alte cheltuieli - 4.25 mld lei. Considerăm promisiunea parțial realizată pentru că această scădere a transferurilor prognozate ajută la menținerea unui deficit mai mic.
    • Cheltuieli totale - 275.6 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 278.8 miliarde lei (+2%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Cheltuieli curente - 251.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 253.6 miliarde lei (+1%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Cheltuieli cu bunuri și servicii - 38.9 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 40.6 miliarde lei (+4%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Cheltuieli cu dobânzi - 9.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu dobânzi apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 10.18 miliarde lei (+9%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Cheltuieli de capital - 23.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile de capital apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 25.19 miliarde lei (+6%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Creșterea salariilor tuturor angajaților din sectorul public de la 1 iulie 2017
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. La pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf apar ca măsuri de creștere salarială în sectorul public doar următoarele măsuri: personalul plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale beneficiază de majorarea cu 20%; creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și educație; și începând cu 1 februarie 2017 personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, beneficiază de majorarea cu 50% față de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază.
  • Alocări suplimentare față de 2016
    • Sănătate + 5.4 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru sănătate se regăsesc în bugetul Ministerului Sănătății și în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Alocările Guvernului Grindeanu sunt de 36.67 miliarde, în creștere cu aproape 5 miliarde față de alocarea de 30.63 miliarde lei a Guvernului Cioloș.
    • Apărare + 4.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a alocat 16.32 miliarde lei pentru apărare, iar tehnocratii 11.23 miliarde lei, diferența fiind de 5.1 miliarde lei.
    • Agricultură + 3.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Bugetul pentru agricultură pe 2017 este de 17.3 miliarde față de alocarea de 13.4 miliarde lei în bugetul pe 2016.
    • Fondul de pensii + 4.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Fondul de pensii pentru bugetul din 2017 este de 57 miliarde lei, în creștere cu 4.2 miliarde față de alocarea din proiectul de buget pentru 2016, care avea prevăzute 52.6 miliarde lei.
    • Muncă + 513 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea guvernului Grindeanu pentru Ministerul Muncii este de 35.8 miliarde lei, în creștere față de alocarea din bugetul pentru 2016 (33.2 miliarde lei).
    • MFP - 2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a scăzut alocarea pentru Ministerul Finanțelor Publice la 21.6 miliarde lei de la 25.2 miliarde lei alocați în proiectul pentru 2016.
    • Ministerul Public + 87 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru Ministerul Public la începutul lui 2016 au fost de 935,431,000 lei, iar cele alocate de guvernul Grindeanu de 1,036,168,000 lei.
    • Televiziunea + 545 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Televiziunea Română a avut un buget aprobat pentru 2016 de 135,898,000 lei, crescut spectaculos în 2017 la 950,000,000 lei.
    • Educație + 5.3 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru educație se regăsesc în două locuri în buget - în sumele alocate la nivelul administrației centrale și în sumele defalcate din TVA pentru administrația locală. În proiectul de buget al Guvernului Grindeanu, sumele alocate pentru administrația centrală sunt mai mari cu 0.79 miliarde lei și cele pentru administrația locală cu 2 miliarde lei, diferența totală fiind de 2.8 miliarde lei față de tehnocrați.
    • Transporturi + 4.5 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a alocat pentru transporturi 13.7 miliarde lei, cu puțin peste 2 miliarde în plus față de alocarea din bugetul tehnocrat (11.58 miliarde lei).
    • Ministerul Dezvoltării + 3.9 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Dezvoltării a primit în 2017 un buget de 6.9 miliarde lei, față de alocarea de 5.6 miliarde lei a guvernului tehnocrat. Trebuie însă specificat și faptul că fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a fost comasat cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE), ceea ce face ca alocarea pentru cele două foste ministere să fie departe de promisiunea din campania electorală. În proiectul de buget din campanie, PSD a promis + 1.2 miliarde lei la MFE +3.9 miliarde lei la MDRAP. Împreună, cele două ministere au primit în bugetul pe 2017 doar 1.4 miliarde lei în plus față de 2016.
    • MAI + 523 de milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Bugetul alocat pentru Ministerul de interne nu doar că nu a crescut în bugetul pentru 2017, ci a scăzut de la 11.7 miliarde lei aprobate prin bugetul din 2016 la 11.28 miliarde lei.
    • MAE + 170 de milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul de Externe a primit doar 20 de milioane de lei în plus la bugetul pentru 2017, ajungând la 779 milioane lei (față de alocările tehnocraților de 759 milioane lei)
    • Cultură + 275 de milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Creșterea bugetului Ministerului Culturii nu a fost la fel de mare ca promisiunea din campania electorală, bugetul alocat pentru 2017 fiind de 766 milioane lei, o scădere față de alocarea de 773 milioane lei în 2016.
    • Tineret și sport + 198 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Pentru Ministerul Tineretului și Sportului, alocarea din bugetul pe 2017 este mai mică decât cea pentru 2016, scăzând la 432 milioane lei de la 445 milioane lei în bugetul pentru 2016.
    • Mediu + 1.45 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Trebuie precizat în primul rând că Ministerul Mediului din 2016 a fost împărțit în actualul executiv în două ministere, cu o alocare totală de 820 milioane lei, cu o creștere de 60 milioane lei față de alocarea de 760 milioane lei din 2016.
    • Economie + 2.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Fostul Minister al Economiei a fost împărțit în două în actualul guvern, ministere care au o alocare de aproximativ 1 miliard de lei, în creștere față de alocarea guvernului tehnocrat pentru 2016 - 630 de milioane lei.
    • MFE + 1.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Dezvoltării a primit în 2017 un buget de 6.9 miliarde lei, față de alocarea de 5.6 miliarde lei a guvernului tehnocrat. Trebuie însă specificat și faptul că fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a fost comasat cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE), ceea ce face ca alocarea pentru cele două foste ministere să fie departe de promisiunea din campania electorală. În proiectul de buget din campanie, PSD a promis + 1.2 miliarde lei la MFE +3.9 miliarde lei la MDRAP. Împreună, cele două ministere au primit în bugetul pe 2017 doar 1.4 miliarde lei în plus față de 2016.
    • Ministerul Justiție + 160 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate în plus de guvernul Grindeanu sunt de mai puțin de jumătate față de cele promise în campania electorală, crescând totuși de la 3.13 miliarde lei la 3.18 miliarde lei.
    • Energie - 106 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul tehnocrat a alocat pentru Ministerul Energiei 443,678,000 lei, o sumă crescută cu 23 de milioane în bugetul pentru 2017, ajungând la 466,879,000 lei.
    • Comunicații - 280 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Comunicațiilor a avut în bugetul propus pentru 2016 o alocare de 425,541,000 lei, o sumă în creștere în 2017 la 510,275,000 lei.
    • SGG - 60 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea pentru Secretariatul General al Guvernului în 2016 a fost de 832,791,000 lei, sumă care nu doar că nu a scăzut, ci a crescut în bugetul propus pentru 2017 la 878,639,000 lei.
    • Societatea Română de Radio + 228 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate de tehnocrați pentru Radioul Public au fost de 192,948,000 lei, iar cele alocate de guvernul Grindeanu în 2017 sunt de 383,000,000 lei.
  • Alocări detaliate pe categorii
    • Creșterea burselor studențești (+100 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”burse” din bugetul Ministerului Educației are o alocare crescută de la 497,279,000 lei în bugetul aprobat pentru 2016 la 787,610,000 lei în bugetul pe 2017.
    • Implementarea programelor din fonduri europene (+1,2 miliarde lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea de la linia bugetară privind implementarea programelor din fonduri externe nerambursabile (FEN) a crescut de la 10.4 miliarde lei în bugetul aprobat în 2016 la 26.4 miliarde lei în bugetul pentru 2017.
    • Program antigrindină (+100 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Programul de realizare a sistemului national antigrindina” are o alocare suplimentară de doar 10 milioane de lei în 2017 față de 2016 - bugetul pentru 2016 era de 20 milioane lei, cel pentru 2017 de 30 milioane lei.
    • Dotarea și modernizarea spitalelor (+600 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Programe naționale de sănătate (2 miliarde lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Programe de screening și cercetare (+400 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Dotarea cu ambulanțe în fiecare comună (+200 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Construcția de creșe și grădinițe (+600 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Irigații (+950 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Imbunatatiri funciare, irigatii, desecari si combaterea eroziunii solului” apărea în bugetul aprobat de guvernul tehnocrat cu o alocare de 333,800,000 lei, aceasta fiind scăzută la 215,582,000 lei în propunerea de buget pentru 2017 a guvernului Grindeanu.
    • Cadastrare (+700 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Transferuri pentru lucrarile de cadastru imobiliar” are fix aceeași alocare bugetară, atât în bugetul aprobat de tehnocrați pentru anul 2016, cât și în bugetul aprobat de guvernul actual - 1,000,000 lei.
    • Cercetare (+100 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare” înregistrează o scădere în anul 2017, de la 2,386,465,000 lei în 2016, la 2,010,006,000 lei.
    • Program zonă montană (+450 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Subvenții tomate și carne de porc (+600 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Subvenții” de la Ministerul Agriculturii avea în bugetul aprobat de tehnocrați 1,872,392,000 lei. În bugetul din 2017 regăsim la aceeași linie o alocare de 1,893,517,000 lei. În aceasta sunt incluse toate tipurile de subvenții, dar nici măcar pe total nu se ajunge decât la 21 milioane lei în plus. Mai mult, în buget nu puteau fi oricum deja incluse aceste subvenții, pentru că nu exista încă baza legală pentru acestea la momentul adoptării bugetului pe 2017.

Realizate electoral: 27

39.71%

Partial realizate: 5

7.35%

Nerealizate: 36

52.94%

  • Indicatori pentru construcția bugetului
    • Produsul Intern Brut - 815.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Venituri totale - 31.1% din PIB (253.7 miliarde)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare aproape similar (254.7 mld lei, respectiv 31.2% din PIB) la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Curs valutar - 4.46 lei/euro
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Salariu minim - 1450 lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Salariu mediu - 3100 lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare la pagina 32 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Efectivul salariaților cu normă întreagă - 4954000
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 32 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Punctul de pensie - 1000 lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Creșterea punctului de pensie la 1000 de lei începând cu iulie 2017 apare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf. Măsura a fost trecută și în legislație prin articolul 2 (1) din Ordonanța de urgență nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.
    • Pensia minimă - 520 de lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. La pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf se precizează că începând cu 1 martie 2017, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari va crește la 520 lei. Măsura a fost trecută și în legislație prin articolul 2 (2) din Ordonanța de urgență nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative.
    • Inflație medie anuală - 1.2%
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul inflației medii anuale estimate este plasat la 1.4% și nu la 1.2%, însă o inflație mai mare nu are neapărat un efect negativ, fapt pentru care am evaluat măsura ca fiind parțial realizată. Acesta apare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Creștere economică - 5.5%
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. În loc de 5.5%, creșterea economică din proiectul de buget este estimată la 5.2%. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu un deficit bugetar mai mare decât cel promis inițial. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Deficit bugetar - 2.7% din PIB
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. În loc de 2.7%, deficitul bugetar din proiectul de buget este estimat la 2.96%. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu o creștere economică mai mică.Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
    • Cheltuieli totale - 33.8% din PIB (275.6 miliarde)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Cheltuielile sunt estimate însă la 278.8 miliarde lei, respectiv 34.2% din PIB. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu un deficit bugetar mai mare decât cel promis inițial. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf
  • Venituri
    • Venituri totale - 253.7 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile totale apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 254.7 miliarde lei.
    • Venituri curente - 231.1 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile curente apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 231.6 miliarde lei.
    • Impozit pe profit, venit, altele - 48.6 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 48.8 miliarde lei.
    • Contribuții asigurări sociale - 66.7 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din contribuții apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 69.8 miliarde lei.
    • Venituri nefiscale - 15.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile nefiscale apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 19.02 miliarde lei.
    • Sume primite de la UE - 21.3 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din sumele primite de la UE apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 22.2 miliarde lei.
    • Venituri fiscale - 149.4 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile fiscale apar a fi chiar în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 142.8 miliarde lei (-5%).
    • Impozite și taxe pe bunuri și servicii - 92.9 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 87.06 miliarde lei (-6%).
    • Impozite și taxe pe proprietate - 6.1 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi în sumă mul mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 5.16 miliarde lei (-15%).
    • Venituri din capital - 1.1 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din capital apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 817 milioane lei (-26%).
  • Cheltuieli
    • Subvenții - 7.1 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu subvențiile apar a fi în sumă aproape egală cu promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 7.16 miliarde lei.
    • Creșterea veniturilor celor care lucrează în Sănătate și Educație cu 15% de la 1 ianuarie 2017
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf.
    • Cheltuieli de personal - 65.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile de personal apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 63.88 miliarde lei (-3%). Considerăm promisiunea parțial realizată pentru că această scădere a cheltuielilor de personal ajută la menținerea unui deficit mai mic.
    • Transferuri - 129.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu transferurile apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 131.13 miliarde lei, împărțite astfel: transferuri între autoritățile ale administrației publice - 1.97 mld lei; alte transferuri - 11.1 mld lei; asistență socială - 88.5 mld lei; proiecte Fonduri Europene - 25.1 mld lei; alte cheltuieli - 4.25 mld lei. Considerăm promisiunea parțial realizată pentru că această scădere a transferurilor prognozate ajută la menținerea unui deficit mai mic.
    • Cheltuieli totale - 275.6 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 278.8 miliarde lei (+2%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Cheltuieli curente - 251.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 253.6 miliarde lei (+1%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Cheltuieli cu bunuri și servicii - 38.9 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 40.6 miliarde lei (+4%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Cheltuieli cu dobânzi - 9.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu dobânzi apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 10.18 miliarde lei (+9%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Cheltuieli de capital - 23.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile de capital apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 25.19 miliarde lei (+6%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis.
    • Creșterea salariilor tuturor angajaților din sectorul public de la 1 iulie 2017
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. La pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf apar ca măsuri de creștere salarială în sectorul public doar următoarele măsuri: personalul plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale beneficiază de majorarea cu 20%; creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și educație; și începând cu 1 februarie 2017 personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, beneficiază de majorarea cu 50% față de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază.
  • Alocări suplimentare față de 2016
    • Sănătate + 5.4 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru sănătate se regăsesc în bugetul Ministerului Sănătății și în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Alocările Guvernului Grindeanu sunt de 36.67 miliarde, în creștere cu aproape 5 miliarde față de alocarea de 30.63 miliarde lei a Guvernului Cioloș.
    • Apărare + 4.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a alocat 16.32 miliarde lei pentru apărare, iar tehnocratii 11.23 miliarde lei, diferența fiind de 5.1 miliarde lei.
    • Agricultură + 3.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Bugetul pentru agricultură pe 2017 este de 17.3 miliarde față de alocarea de 13.4 miliarde lei în bugetul pe 2016.
    • Fondul de pensii + 4.8 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Fondul de pensii pentru bugetul din 2017 este de 57 miliarde lei, în creștere cu 4.2 miliarde față de alocarea din proiectul de buget pentru 2016, care avea prevăzute 52.6 miliarde lei.
    • Muncă + 513 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea guvernului Grindeanu pentru Ministerul Muncii este de 35.8 miliarde lei, în creștere față de alocarea din bugetul pentru 2016 (33.2 miliarde lei).
    • MFP - 2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a scăzut alocarea pentru Ministerul Finanțelor Publice la 21.6 miliarde lei de la 25.2 miliarde lei alocați în proiectul pentru 2016.
    • Ministerul Public + 87 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru Ministerul Public la începutul lui 2016 au fost de 935,431,000 lei, iar cele alocate de guvernul Grindeanu de 1,036,168,000 lei.
    • Televiziunea + 545 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Televiziunea Română a avut un buget aprobat pentru 2016 de 135,898,000 lei, crescut spectaculos în 2017 la 950,000,000 lei.
    • Educație + 5.3 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru educație se regăsesc în două locuri în buget - în sumele alocate la nivelul administrației centrale și în sumele defalcate din TVA pentru administrația locală. În proiectul de buget al Guvernului Grindeanu, sumele alocate pentru administrația centrală sunt mai mari cu 0.79 miliarde lei și cele pentru administrația locală cu 2 miliarde lei, diferența totală fiind de 2.8 miliarde lei față de tehnocrați.
    • Transporturi + 4.5 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a alocat pentru transporturi 13.7 miliarde lei, cu puțin peste 2 miliarde în plus față de alocarea din bugetul tehnocrat (11.58 miliarde lei).
    • Ministerul Dezvoltării + 3.9 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Dezvoltării a primit în 2017 un buget de 6.9 miliarde lei, față de alocarea de 5.6 miliarde lei a guvernului tehnocrat. Trebuie însă specificat și faptul că fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a fost comasat cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE), ceea ce face ca alocarea pentru cele două foste ministere să fie departe de promisiunea din campania electorală. În proiectul de buget din campanie, PSD a promis + 1.2 miliarde lei la MFE +3.9 miliarde lei la MDRAP. Împreună, cele două ministere au primit în bugetul pe 2017 doar 1.4 miliarde lei în plus față de 2016.
    • MAI + 523 de milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Bugetul alocat pentru Ministerul de interne nu doar că nu a crescut în bugetul pentru 2017, ci a scăzut de la 11.7 miliarde lei aprobate prin bugetul din 2016 la 11.28 miliarde lei.
    • MAE + 170 de milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul de Externe a primit doar 20 de milioane de lei în plus la bugetul pentru 2017, ajungând la 779 milioane lei (față de alocările tehnocraților de 759 milioane lei)
    • Cultură + 275 de milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Creșterea bugetului Ministerului Culturii nu a fost la fel de mare ca promisiunea din campania electorală, bugetul alocat pentru 2017 fiind de 766 milioane lei, o scădere față de alocarea de 773 milioane lei în 2016.
    • Tineret și sport + 198 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Pentru Ministerul Tineretului și Sportului, alocarea din bugetul pe 2017 este mai mică decât cea pentru 2016, scăzând la 432 milioane lei de la 445 milioane lei în bugetul pentru 2016.
    • Mediu + 1.45 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Trebuie precizat în primul rând că Ministerul Mediului din 2016 a fost împărțit în actualul executiv în două ministere, cu o alocare totală de 820 milioane lei, cu o creștere de 60 milioane lei față de alocarea de 760 milioane lei din 2016.
    • Economie + 2.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Fostul Minister al Economiei a fost împărțit în două în actualul guvern, ministere care au o alocare de aproximativ 1 miliard de lei, în creștere față de alocarea guvernului tehnocrat pentru 2016 - 630 de milioane lei.
    • MFE + 1.2 miliarde lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Dezvoltării a primit în 2017 un buget de 6.9 miliarde lei, față de alocarea de 5.6 miliarde lei a guvernului tehnocrat. Trebuie însă specificat și faptul că fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a fost comasat cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE), ceea ce face ca alocarea pentru cele două foste ministere să fie departe de promisiunea din campania electorală. În proiectul de buget din campanie, PSD a promis + 1.2 miliarde lei la MFE +3.9 miliarde lei la MDRAP. Împreună, cele două ministere au primit în bugetul pe 2017 doar 1.4 miliarde lei în plus față de 2016.
    • Ministerul Justiție + 160 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate în plus de guvernul Grindeanu sunt de mai puțin de jumătate față de cele promise în campania electorală, crescând totuși de la 3.13 miliarde lei la 3.18 miliarde lei.
    • Energie - 106 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul tehnocrat a alocat pentru Ministerul Energiei 443,678,000 lei, o sumă crescută cu 23 de milioane în bugetul pentru 2017, ajungând la 466,879,000 lei.
    • Comunicații - 280 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Comunicațiilor a avut în bugetul propus pentru 2016 o alocare de 425,541,000 lei, o sumă în creștere în 2017 la 510,275,000 lei.
    • SGG - 60 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea pentru Secretariatul General al Guvernului în 2016 a fost de 832,791,000 lei, sumă care nu doar că nu a scăzut, ci a crescut în bugetul propus pentru 2017 la 878,639,000 lei.
    • Societatea Română de Radio + 228 milioane lei
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate de tehnocrați pentru Radioul Public au fost de 192,948,000 lei, iar cele alocate de guvernul Grindeanu în 2017 sunt de 383,000,000 lei.
  • Alocări detaliate pe categorii
    • Creșterea burselor studențești (+100 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”burse” din bugetul Ministerului Educației are o alocare crescută de la 497,279,000 lei în bugetul aprobat pentru 2016 la 787,610,000 lei în bugetul pe 2017.
    • Implementarea programelor din fonduri europene (+1,2 miliarde lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea de la linia bugetară privind implementarea programelor din fonduri externe nerambursabile (FEN) a crescut de la 10.4 miliarde lei în bugetul aprobat în 2016 la 26.4 miliarde lei în bugetul pentru 2017.
    • Program antigrindină (+100 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Programul de realizare a sistemului national antigrindina” are o alocare suplimentară de doar 10 milioane de lei în 2017 față de 2016 - bugetul pentru 2016 era de 20 milioane lei, cel pentru 2017 de 30 milioane lei.
    • Dotarea și modernizarea spitalelor (+600 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Programe naționale de sănătate (2 miliarde lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Programe de screening și cercetare (+400 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Dotarea cu ambulanțe în fiecare comună (+200 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Construcția de creșe și grădinițe (+600 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Irigații (+950 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Imbunatatiri funciare, irigatii, desecari si combaterea eroziunii solului” apărea în bugetul aprobat de guvernul tehnocrat cu o alocare de 333,800,000 lei, aceasta fiind scăzută la 215,582,000 lei în propunerea de buget pentru 2017 a guvernului Grindeanu.
    • Cadastrare (+700 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Transferuri pentru lucrarile de cadastru imobiliar” are fix aceeași alocare bugetară, atât în bugetul aprobat de tehnocrați pentru anul 2016, cât și în bugetul aprobat de guvernul actual - 1,000,000 lei.
    • Cercetare (+100 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare” înregistrează o scădere în anul 2017, de la 2,386,465,000 lei în 2016, la 2,010,006,000 lei.
    • Program zonă montană (+450 milioane lei)
      Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.
    • Subvenții tomate și carne de porc (+600 milioane lei)
      Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Subvenții” de la Ministerul Agriculturii avea în bugetul aprobat de tehnocrați 1,872,392,000 lei. În bugetul din 2017 regăsim la aceeași linie o alocare de 1,893,517,000 lei. În aceasta sunt incluse toate tipurile de subvenții, dar nici măcar pe total nu se ajunge decât la 21 milioane lei în plus. Mai mult, în buget nu puteau fi oricum deja incluse aceste subvenții, pentru că nu exista încă baza legală pentru acestea la momentul adoptării bugetului pe 2017.

Realizate guvernamental: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 0

0%

Cultură

Realizate total: 1

2.27%

Partial realizate: 3

6.82%

Nerealizate: 40

90.91%

  • Investiții
    • Guvernul va demara un proiect complex privind cetățile dacice din Munții Orăștiei
    • Continuarea și finalizarea celor două mari proiecte care presupun construirea unei săli moderne de concerte și a unui centru cultural multifuncțional (parte a proiectului „Cartierul Justiției”) în Municipiul București
    • Guvernul va asigura condițiile necesare pentru protejarea, conservarea și depozitarea patrimoniului muzeelor naționale și va susține dezvoltarea unui program național, în parteneriat cu Ministerul Educației, pentru pregătirea specialiștilor în domeniul restaurării patrimoniului cultural.
    • Revigorarea rețelei cinematografice naționale
    • Susţinerea financiară a acţiunii europene „Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”.
    • Guvernul susține publicarea edițiilor naționale a marilor clasici
    • O mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand
    • Lansarea unei serii de monografii și cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă
    • Transformarea Muzeului Unirii din Alba-Iulia într-un Centru Național de Cercetare a Marii Uniri
  • Culte
    • Alocarea anuală a cel puțin 0.1% din PIB pentru toate cultele din România, proporțional cu reprezentarea acestora în cadrul societății românești
  • Diaspora
    • Înființarea a cinci noi centre culturale ale românilor de pretutindeni și sprijinirea celor existente
    • Realizarea de studii privind patrimoniul comunităților românești
    • Susținerea afirmării și promovarea artiștilor de origine română din străinătate
    • Deschiderea a cinci noi Centre de Informare ale României pe modelul celui de la Comrat
    • Organizarea de cursuri de limbă, cultură și civilizație română în centre universitare și școli din țări cu comunități românești
    • Sprijinirea înființării de clase cu predare în limba română
    • Dezvoltarea și modernizarea rețelei de școli, grădinițe, biblioteci și centre culturale în țările cu comunități românești, cu accent pus pe comunitățile din vecinătate
    • Trimiterea de cărți și materiale educaționale moderne către biblioteci și unități din vecinătate și alte țări în care trăiesc comunități de români
  • Minorități
    • Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România
  • Politici culturale
    • În trimestul I din anul 2017 vor crește cu 50% salariile pentru actori
    • Îmbunătățirea și modernizarea sistemului de achiziții de creații culturale
    • Pregătirea participării României ca invitat de onoare al Târgului Internațional de Carte de la Leipzig din anul 2018
    • Dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii
      Guvernul susține crearea unui cadru consultativ între instituția publică (Ministerul Culturii) și uniunile de creatori, respectiv organizațiile profesionale ale specialiștilor în cultură, Academia Română, marile universități, care să ofere expertiza necesară configurării politicilor publice în domeniu.
    • Parteneriat public-privat în domeniul culturii
      Crearea unui parteneriat public-privat puternic, care să susțină investițiile în cultură, și susținerea creației vii reprezintă o prioritate pentru Guvern.
    • Guvernul dorește introducerea în legislația specifică a conceptului de „manifestare culturală strategică”
      Măsura face referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), și alte evenimente culturale de amploare, cu număr mare de participanți și necesități organizatorice complexe, care promovează cultura română.
    • Revizuirea activității Administrației Fondului Cultural Național în sprijinirea creatorilor independenți și a ONG-urilor culturale
    • Lansarea primului program de susținere a investițiilor în infrastructura culturală
    • Adoptarea legii meşteşugarilor care vizează cu prioritate prezervarea şi promovarea meseriilor tradiţionale din România
    • Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului și atragerea unui nou public
    • Susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional
    • Încurajarea investițiilor private în patrimoniul cultural imobil
    • Înființarea unui punct național de contact, la Ministerul Culturii, pentru actorii implicați în dezvoltarea de proiecte și parteneriate culturale interne și internaționale
    • Încurajarea dezvoltării de parteneriate sociale între autorităţile publice şi organizaţiile religioase cu scopul înfăptuirii binelui comun
    • Aplicarea legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale
    • Se va ţine cont de tradiţiile, limba, cultura diferitelor zone ale ţării la o eventuală reorganizare administrativă
    • Asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale
    • Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local
    • Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi

Realizate electoral: 1

100%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 0

0%

  • Politici culturale
    • În trimestul I din anul 2017 vor crește cu 50% salariile pentru actori

Realizate guvernamental: 1

2.27%

Partial realizate: 3

6.82%

Nerealizate: 40

90.91%

  • Investiții
    • Guvernul va demara un proiect complex privind cetățile dacice din Munții Orăștiei
    • Continuarea și finalizarea celor două mari proiecte care presupun construirea unei săli moderne de concerte și a unui centru cultural multifuncțional (parte a proiectului „Cartierul Justiției”) în Municipiul București
    • Guvernul va asigura condițiile necesare pentru protejarea, conservarea și depozitarea patrimoniului muzeelor naționale și va susține dezvoltarea unui program național, în parteneriat cu Ministerul Educației, pentru pregătirea specialiștilor în domeniul restaurării patrimoniului cultural.
    • Revigorarea rețelei cinematografice naționale
    • Susţinerea financiară a acţiunii europene „Timişoara, Capitală Europeană a Culturii 2021”.
    • Guvernul susține publicarea edițiilor naționale a marilor clasici
    • O mare statuie ecvestră a Regelui Ferdinand
    • Lansarea unei serii de monografii și cercetări istorice novatoare, care să restabilească adevărurile deformate în perioada comunistă
    • Transformarea Muzeului Unirii din Alba-Iulia într-un Centru Național de Cercetare a Marii Uniri
  • Culte
    • Alocarea anuală a cel puțin 0.1% din PIB pentru toate cultele din România, proporțional cu reprezentarea acestora în cadrul societății românești
  • Diaspora
    • Înființarea a cinci noi centre culturale ale românilor de pretutindeni și sprijinirea celor existente
    • Realizarea de studii privind patrimoniul comunităților românești
    • Susținerea afirmării și promovarea artiștilor de origine română din străinătate
    • Deschiderea a cinci noi Centre de Informare ale României pe modelul celui de la Comrat
    • Organizarea de cursuri de limbă, cultură și civilizație română în centre universitare și școli din țări cu comunități românești
    • Sprijinirea înființării de clase cu predare în limba română
    • Dezvoltarea și modernizarea rețelei de școli, grădinițe, biblioteci și centre culturale în țările cu comunități românești, cu accent pus pe comunitățile din vecinătate
    • Trimiterea de cărți și materiale educaționale moderne către biblioteci și unități din vecinătate și alte țări în care trăiesc comunități de români
  • Minorități
    • Guvernul va sprijini în continuare adoptarea proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţionale din România
  • Politici culturale
    • În trimestul I din anul 2017 vor crește cu 50% salariile pentru actori
    • Îmbunătățirea și modernizarea sistemului de achiziții de creații culturale
    • Pregătirea participării României ca invitat de onoare al Târgului Internațional de Carte de la Leipzig din anul 2018
    • Dezvoltarea unui mecanism consultativ în domeniul culturii
      Guvernul susține crearea unui cadru consultativ între instituția publică (Ministerul Culturii) și uniunile de creatori, respectiv organizațiile profesionale ale specialiștilor în cultură, Academia Română, marile universități, care să ofere expertiza necesară configurării politicilor publice în domeniu.
    • Parteneriat public-privat în domeniul culturii
      Crearea unui parteneriat public-privat puternic, care să susțină investițiile în cultură, și susținerea creației vii reprezintă o prioritate pentru Guvern.
    • Guvernul dorește introducerea în legislația specifică a conceptului de „manifestare culturală strategică”
      Măsura face referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), și alte evenimente culturale de amploare, cu număr mare de participanți și necesități organizatorice complexe, care promovează cultura română.
    • Revizuirea activității Administrației Fondului Cultural Național în sprijinirea creatorilor independenți și a ONG-urilor culturale
    • Lansarea primului program de susținere a investițiilor în infrastructura culturală
    • Adoptarea legii meşteşugarilor care vizează cu prioritate prezervarea şi promovarea meseriilor tradiţionale din România
    • Digitizarea patrimoniului cultural pentru sprijinirea accesului publicului și atragerea unui nou public
    • Susţinerea industriei cinematografice româneşti pentru a-şi întări competitivitatea pe plan internaţional
    • Încurajarea investițiilor private în patrimoniul cultural imobil
    • Înființarea unui punct național de contact, la Ministerul Culturii, pentru actorii implicați în dezvoltarea de proiecte și parteneriate culturale interne și internaționale
    • Încurajarea dezvoltării de parteneriate sociale între autorităţile publice şi organizaţiile religioase cu scopul înfăptuirii binelui comun
    • Aplicarea legii educaţiei privind învăţământul în limbile minorităţilor naţionale
    • Se va ţine cont de tradiţiile, limba, cultura diferitelor zone ale ţării la o eventuală reorganizare administrativă
    • Asigurarea unor programe în limba maternă la radio şi televiziune pentru toate minorităţile naţionale
    • Consolidarea structurilor de implementare a strategiei naţionale pentru romi la nivel local
    • Rezolvarea problemelor legate de dreptul de proprietate asupra terenurilor şi locuinţelor deţinute de romi şi implementarea unor programe de reabilitare a locuinţelor din zonele locuite de romi

Educație

Realizate total: 1

1.16%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 85

98.84%

  • Investiții
    • Implementarea Bibliotecii Școlare Virtuale
    • Realizarea/utilizarea la nivel național a catalogului electronic
    • Achiziţionarea de echipamente TIC pentru şcolile gimnaziale în baza unor proiecte pilot
    • Îmbunătățirea accesului la internet prin implementarea de wireless campus, cu prioritate în școlile gimnaziale (2.000 de școli)
    • Digitalizarea conținutului cultural și crearea unei arhive digitale (peste 200.000 de produse culturale)
    • Reabilitarea / modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ sa obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU)
    • Reînființarea / modernizarea atelierelor școală pentru învățământul profesional și cel tehnologic
    • Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România
    • Conectarea tuturor școlilor la Internet prin conexiuni de mare viteză
    • Realizarea de wireless campus-uri, începând cu învățământul liceal
    • Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul școlar și a unor campusuri şcolare în centrele de comună la standarde europene.
    • Modernizarea taberelor pentru elevi și studenți concomitent cu creșterea capacității acestora.
    • Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5 terțiar non-universitar, prin susținerea acestuia de către stat
      Sunt vizate domeniile cu potențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României.
    • 100% școli cu autorizație de funcționare până în 2020
    • Asigurarea bazei tehnice necesare instruirii prin dotarea unităților școlare cu suficiente calculatoare și acces la internet
    • Modernizarea sistemului cultural și trecerea la digitalizarea conținutului cultural din biblioteci, arhive şi creaţii audiovizuale și muzee
    • Crearea unei biblioteci digitale pentru românii de pretutindeni
    • Modernizarea Institutului Național de Cercetare pentru Sport și a Institutului Național de Medicină Sportivă.
  • Sport
    • Constituirea Consiliului național al mișcării sportive din România
    • Crearea unei noi viziuni a mass-media asupra promovării sportului ca mod sănatos de viaţă.
      Acesta va fi constituit din reprezentanți ai ministerelor care au acțiune directă cu activitatea sportivă din România și va avea următoarele atribuţii principale: ● să armonizeze legislația specifică în vigoare, pentru a se putea implementa un proiect național; ● să elaboreze norme și reguli specifice; ● să elaboreze un sistem de monitorizare și evaluare a implementării proiectului; ● să inițieze și să finalizeze alte proiecte cu impact național, care să vizeze domenii în strânsă legătură cu mișcarea sportivă din România cum ar fi: tineret, sănătate, voluntariat.
    • Dotarea unităților școlare cu baze sportive și cabinete de medicină sportivă complet utilate
    • Implementarea unui program național de promovare a sportului și a beneficiilor acestora prin cooptarea marilor sportivi
    • Susținerea profesorilor de sport specializați pe ramuri sportive pentru a se deplasa în zonele dezavantajate
    • Educația fizică, disciplină obligatorie în întregul sistemul de învățământ
    • Organizarea evenimentului sportiv „România în mișcare”
      O competiție cu caracter de masă, similară evenimentului „Challenge Days”, deschisă separat orașelor și satelor, care urmărește angrenarea populației într-o formă de mișcare organizată, constând în întrecerea între orașe și, separate, sate, pe parcursul unei zile în funcție de numărul participanților la o formă de mișcare, de la plimbare, la jocuri sportive cu participanți între 5 și 80 de ani.
    • Clasificarea disciplinelor sportive în funcție de tradiția autohtonă, de performanțe obținute, număr de practicanți, audiență la public și venituri atrase la bugetul federal
    • Desemnarea a 10-15 federații în categoria „De interes național”, care să beneficieze de finanțare suplimentară.
  • Cercetare-dezvoltare
    • Înfiinţarea Ministerului Cercetării şi Inovării
    • Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual
    • Modernizarea sistemului cadru, care să asigure finanțarea activităților de cercetare pe baza planurilor multianuale adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanțare de inițiere tip „top-down” şi de parcurs tip ”bottom-up”
    • Se vor reorganiza Consiliul Consultativ CDI, Consiliul Naţional al Cercetării şi Consiliul Naţional pentru Inovare şi Antreprenoriat prin înființarea unor comitete de specialitate cu putere de decizie sporitş în implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare
    • Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme
    • Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP
    • Susținerea dezvoltării tehnologiilor pentru Reactoare Nucleare de Generație IV in parteneriat internațional (UE, SUA, AIEA Viena).
    • Sprijinirea realizării unui sistem de tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium) legat de Proiectul major ELI, bazat pe cei trei piloni din Cehia, Ungaria și Romania, cu sediul pe platforma Măgurele
    • Susținerea cooperării dintre AIEA Viena si RATEN-ICN în domeniul Suportului Tehnic şi Științific pentru Statele Membre IAEA în ceea ce privește Securitatea Nucleară
    • Susținerea înființării unor poli de competitivitate naționali și promovarea schimburilor științifice între universitățile/centrele de cercetare din România și cele din străinătate.
    • Dezvoltarea de baze de date privind rezultatele cercetărilor în vederea informării agenților economici şi a facilitării transferului tehnologic
    • Folosirea cu prioritate a indicatorului de rezultat „brevet” in finanțare
    • Acordarea de sprijin financiar pentru proiectele de transfer tehnologic
    • Alocarea de fonduri pentru investiții necesare dotării laboratoarelor de cercetare
    • Promovarea parteneriatelor dintre unitățile CDI si agenții economici în parcurile științifice/industriale, în vederea aplicării de noi tehnologii
    • Susținerea unor proiecte de cercetare privind protecția împotriva amenințărilor asimetrice şi a terorismului
    • Organizarea anuală a Conferinței Naționale a Cercetării
    • Organizarea de expoziții științifice denumite: „CONCEPUT ÎN ROMÂNIA”, cu prezentarea de rezultate si produse ale cercetării românești
    • Realizarea unui program in parteneriat cu Ministerul de Externe denumit: „Diplomație prin cercetare” prin prezentarea trimestriala a unor proiecte românești de anvergura pe website-urile ambasadelor României
    • Elaborarea unor reglementări unitare pentru crearea unor baze de date publice, în vederea creșterii impactului activităților desfășurate in domeniul CDI
    • Alocarea de resurse financiare sporite pentru subvenționarea literaturii tehnico-științifice
  • Finanțare
    • Reanalizarea standardului de cost/elev în vederea susținerii reale a finanțării de bază a învățământului preuniversitar
    • Subvenționarea accesului la Internet a tuturor unităților de învățământ din zonele rurale/urbane; realizarea de program alternativ de educație pentru mediul rural
  • Politici în educație
    • Reducerea abandonului școlar la 11,3 %
    • Creșterea participării la învățământul terțiar la 26,7 %.
    • Registrul Matricol Unic
    • Cadrul Naţional al Calificărilor
    • Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea responsabilității publice
    • Redefinirea statutului şi rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creşterii competenţelor profesionale
    • Construirea Platformei de E-learning
    • Implementarea catalogului electronic
    • Program național de investiții în cluburile sportive școlare, universitare, Palatele Copiilor și Casele de Cultură Studențești
    • Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional
    • Dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie
    • Realizarea reformei curriculare și înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate și digitale
    • Dezvoltarea unor programe de detecție timpurie și intervenție pentru copii în risc de abandon școlar
    • Generalizarea programului Școală după Școală
      Obiectiv ce se va realiza cu includerea unor mecanisme de asigurare a calității pentru activitățile pedagogice, spre exemplu cele remediale.
    • Creșterea ratei de promovabilitate a examenului de Bacalaureat și a celei de tranziție către învățământul terțiar
    • Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală
    • Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească
      Sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească și introducerea acestui curs în unități școlare din cât mai multe state membre UE.
    • Dezvoltarea Centrelor Comunitare de Învățare Permanentă
    • Stimularea participării la programele Erasmus+ în domeniul formării adulților.
    • Stabilirea unui cadru normativ care să permită acordarea de stimulente adulților care participă la programe de formare pe tot parcursul vieții
    • Legea educației va fi modificată până la 1 ianuarie 2018
    • Elaborarea Legea Manualului care va reglementa achiziția de manuale școalre
    • Punerea în acord a programelor școlare cu cerințele societății informaționale și cerințele pieței naționale și europene, prin încurajarea educației STEM
    • Încurajarea alfabetizării digitale la nivelul populației generale, prin facilități fiscale pentru persoanele care finalizează cursuri și dobândesc competențe digitale
    • Îmbunătățirea criteriilor și proceselor de selecție pentru corpul profesoral specializat TIC, împreună cu mărirea salariilor
    • Promovarea educaţiei continue în domeniul TIC
    • Dezvoltarea de programe educaţionale, în cadrul formelor obligatorii de învăţământ, privind utilizarea sigură a Internetului şi a echipamentelor de calcul.
    • Educația complementară a tinerilor prin crearea și gestionarea de programe naționale de formare în parteneriat cu Ministerul Muncii.
    • Promovarea culturii și activităților vocaționale prin dezvoltarea taberelor tematice
  • Universități
    • Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia
    • Realizarea clasificării instituțiilor de învățământ și ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităților în societate
    • Creșterea autonomiei universitare, concomitent cu întărirea responsabilității și transparenței în instituțiile de învățământ superior
    • Întărirea prestigiului internațional al universităților românești
  • Veniturile în sistemul educațional
    • Creşterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017
    • Creşterea salariilor personalului didactic cu 30% de la 1 ianuarie 2018
    • Acordarea de burse dedicate absolvenților care au urmat cursurile universitare sau postuniversitare în străinătate și care se integrează în sistemul național de învățământ

Realizate electoral: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 0

0%

Realizate guvernamental: 1

1.16%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 85

98.84%

  • Investiții
    • Implementarea Bibliotecii Școlare Virtuale
    • Realizarea/utilizarea la nivel național a catalogului electronic
    • Achiziţionarea de echipamente TIC pentru şcolile gimnaziale în baza unor proiecte pilot
    • Îmbunătățirea accesului la internet prin implementarea de wireless campus, cu prioritate în școlile gimnaziale (2.000 de școli)
    • Digitalizarea conținutului cultural și crearea unei arhive digitale (peste 200.000 de produse culturale)
    • Reabilitarea / modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ sa obțină autorizații de funcționare (sanitară și ISU)
    • Reînființarea / modernizarea atelierelor școală pentru învățământul profesional și cel tehnologic
    • Sistemul Informatic Integrat al Învățământului din România
    • Conectarea tuturor școlilor la Internet prin conexiuni de mare viteză
    • Realizarea de wireless campus-uri, începând cu învățământul liceal
    • Asigurarea întregului necesar de microbuze pentru transportul școlar și a unor campusuri şcolare în centrele de comună la standarde europene.
    • Modernizarea taberelor pentru elevi și studenți concomitent cu creșterea capacității acestora.
    • Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic de nivel 5 terțiar non-universitar, prin susținerea acestuia de către stat
      Sunt vizate domeniile cu potențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României.
    • 100% școli cu autorizație de funcționare până în 2020
    • Asigurarea bazei tehnice necesare instruirii prin dotarea unităților școlare cu suficiente calculatoare și acces la internet
    • Modernizarea sistemului cultural și trecerea la digitalizarea conținutului cultural din biblioteci, arhive şi creaţii audiovizuale și muzee
    • Crearea unei biblioteci digitale pentru românii de pretutindeni
    • Modernizarea Institutului Național de Cercetare pentru Sport și a Institutului Național de Medicină Sportivă.
  • Sport
    • Constituirea Consiliului național al mișcării sportive din România
    • Crearea unei noi viziuni a mass-media asupra promovării sportului ca mod sănatos de viaţă.
      Acesta va fi constituit din reprezentanți ai ministerelor care au acțiune directă cu activitatea sportivă din România și va avea următoarele atribuţii principale: ● să armonizeze legislația specifică în vigoare, pentru a se putea implementa un proiect național; ● să elaboreze norme și reguli specifice; ● să elaboreze un sistem de monitorizare și evaluare a implementării proiectului; ● să inițieze și să finalizeze alte proiecte cu impact național, care să vizeze domenii în strânsă legătură cu mișcarea sportivă din România cum ar fi: tineret, sănătate, voluntariat.
    • Dotarea unităților școlare cu baze sportive și cabinete de medicină sportivă complet utilate
    • Implementarea unui program național de promovare a sportului și a beneficiilor acestora prin cooptarea marilor sportivi
    • Susținerea profesorilor de sport specializați pe ramuri sportive pentru a se deplasa în zonele dezavantajate
    • Educația fizică, disciplină obligatorie în întregul sistemul de învățământ
    • Organizarea evenimentului sportiv „România în mișcare”
      O competiție cu caracter de masă, similară evenimentului „Challenge Days”, deschisă separat orașelor și satelor, care urmărește angrenarea populației într-o formă de mișcare organizată, constând în întrecerea între orașe și, separate, sate, pe parcursul unei zile în funcție de numărul participanților la o formă de mișcare, de la plimbare, la jocuri sportive cu participanți între 5 și 80 de ani.
    • Clasificarea disciplinelor sportive în funcție de tradiția autohtonă, de performanțe obținute, număr de practicanți, audiență la public și venituri atrase la bugetul federal
    • Desemnarea a 10-15 federații în categoria „De interes național”, care să beneficieze de finanțare suplimentară.
  • Cercetare-dezvoltare
    • Înfiinţarea Ministerului Cercetării şi Inovării
    • Creșterea bugetului alocat cercetării cu aproximativ 30% anual
    • Modernizarea sistemului cadru, care să asigure finanțarea activităților de cercetare pe baza planurilor multianuale adaptate noilor provocări, cu un sistem de finanțare de inițiere tip „top-down” şi de parcurs tip ”bottom-up”
    • Se vor reorganiza Consiliul Consultativ CDI, Consiliul Naţional al Cercetării şi Consiliul Naţional pentru Inovare şi Antreprenoriat prin înființarea unor comitete de specialitate cu putere de decizie sporitş în implementarea politicilor de cercetare-dezvoltare
    • Centrul Internațional de Studii Avansate a Sistemelor: Râuri – Mări (DANUBIUS-RI) ca infrastructură distribuită de cercetare interdisciplinară aferentă marilor sisteme
    • Laserul de la Măgurele Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics ELI-NP
    • Susținerea dezvoltării tehnologiilor pentru Reactoare Nucleare de Generație IV in parteneriat internațional (UE, SUA, AIEA Viena).
    • Sprijinirea realizării unui sistem de tip ERIC (European Research Infrastructure Consortium) legat de Proiectul major ELI, bazat pe cei trei piloni din Cehia, Ungaria și Romania, cu sediul pe platforma Măgurele
    • Susținerea cooperării dintre AIEA Viena si RATEN-ICN în domeniul Suportului Tehnic şi Științific pentru Statele Membre IAEA în ceea ce privește Securitatea Nucleară
    • Susținerea înființării unor poli de competitivitate naționali și promovarea schimburilor științifice între universitățile/centrele de cercetare din România și cele din străinătate.
    • Dezvoltarea de baze de date privind rezultatele cercetărilor în vederea informării agenților economici şi a facilitării transferului tehnologic
    • Folosirea cu prioritate a indicatorului de rezultat „brevet” in finanțare
    • Acordarea de sprijin financiar pentru proiectele de transfer tehnologic
    • Alocarea de fonduri pentru investiții necesare dotării laboratoarelor de cercetare
    • Promovarea parteneriatelor dintre unitățile CDI si agenții economici în parcurile științifice/industriale, în vederea aplicării de noi tehnologii
    • Susținerea unor proiecte de cercetare privind protecția împotriva amenințărilor asimetrice şi a terorismului
    • Organizarea anuală a Conferinței Naționale a Cercetării
    • Organizarea de expoziții științifice denumite: „CONCEPUT ÎN ROMÂNIA”, cu prezentarea de rezultate si produse ale cercetării românești
    • Realizarea unui program in parteneriat cu Ministerul de Externe denumit: „Diplomație prin cercetare” prin prezentarea trimestriala a unor proiecte românești de anvergura pe website-urile ambasadelor României
    • Elaborarea unor reglementări unitare pentru crearea unor baze de date publice, în vederea creșterii impactului activităților desfășurate in domeniul CDI
    • Alocarea de resurse financiare sporite pentru subvenționarea literaturii tehnico-științifice
  • Finanțare
    • Reanalizarea standardului de cost/elev în vederea susținerii reale a finanțării de bază a învățământului preuniversitar
    • Subvenționarea accesului la Internet a tuturor unităților de învățământ din zonele rurale/urbane; realizarea de program alternativ de educație pentru mediul rural
  • Politici în educație
    • Reducerea abandonului școlar la 11,3 %
    • Creșterea participării la învățământul terțiar la 26,7 %.
    • Registrul Matricol Unic
    • Cadrul Naţional al Calificărilor
    • Întărirea autonomiei universitare, concomitent cu creșterea responsabilității publice
    • Redefinirea statutului şi rolului personalului didactic auxiliar din perspectiva creşterii competenţelor profesionale
    • Construirea Platformei de E-learning
    • Implementarea catalogului electronic
    • Program național de investiții în cluburile sportive școlare, universitare, Palatele Copiilor și Casele de Cultură Studențești
    • Reducerea ratei de părăsire timpurie a sistemului educațional
    • Dezvoltarea sistemului de servicii de educație timpurie
    • Realizarea reformei curriculare și înnoirea tuturor manualelor, cu asigurarea concomitent a formei printate și digitale
    • Dezvoltarea unor programe de detecție timpurie și intervenție pentru copii în risc de abandon școlar
    • Generalizarea programului Școală după Școală
      Obiectiv ce se va realiza cu includerea unor mecanisme de asigurare a calității pentru activitățile pedagogice, spre exemplu cele remediale.
    • Creșterea ratei de promovabilitate a examenului de Bacalaureat și a celei de tranziție către învățământul terțiar
    • Restructurarea curriculumului şcolar din perspectivă multiculturală
    • Învățarea limbii române, a elementelor de istorie și civilizație românească
      Sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească și introducerea acestui curs în unități școlare din cât mai multe state membre UE.
    • Dezvoltarea Centrelor Comunitare de Învățare Permanentă
    • Stimularea participării la programele Erasmus+ în domeniul formării adulților.
    • Stabilirea unui cadru normativ care să permită acordarea de stimulente adulților care participă la programe de formare pe tot parcursul vieții
    • Legea educației va fi modificată până la 1 ianuarie 2018
    • Elaborarea Legea Manualului care va reglementa achiziția de manuale școalre
    • Punerea în acord a programelor școlare cu cerințele societății informaționale și cerințele pieței naționale și europene, prin încurajarea educației STEM
    • Încurajarea alfabetizării digitale la nivelul populației generale, prin facilități fiscale pentru persoanele care finalizează cursuri și dobândesc competențe digitale
    • Îmbunătățirea criteriilor și proceselor de selecție pentru corpul profesoral specializat TIC, împreună cu mărirea salariilor
    • Promovarea educaţiei continue în domeniul TIC
    • Dezvoltarea de programe educaţionale, în cadrul formelor obligatorii de învăţământ, privind utilizarea sigură a Internetului şi a echipamentelor de calcul.
    • Educația complementară a tinerilor prin crearea și gestionarea de programe naționale de formare în parteneriat cu Ministerul Muncii.
    • Promovarea culturii și activităților vocaționale prin dezvoltarea taberelor tematice
  • Universități
    • Creșterea participării în învățământul universitar, concomitent cu îmbunătățirea calității și relevanței acestuia
    • Realizarea clasificării instituțiilor de învățământ și ierarhizarea programelor de studii, printr-un proces transparent, pe baza unor criterii relevante în raport cu rolul universităților în societate
    • Creșterea autonomiei universitare, concomitent cu întărirea responsabilității și transparenței în instituțiile de învățământ superior
    • Întărirea prestigiului internațional al universităților românești
  • Veniturile în sistemul educațional
    • Creşterea salariilor personalului didactic cu 20% de la 1 iulie 2017
    • Creşterea salariilor personalului didactic cu 30% de la 1 ianuarie 2018
    • Acordarea de burse dedicate absolvenților care au urmat cursurile universitare sau postuniversitare în străinătate și care se integrează în sistemul național de învățământ

Energie

Realizate total: 0

0%

Partial realizate: 1

2.56%

Nerealizate: 38

97.44%

  • Programe naționale
    • Biomasă: 500 mii hectare - în vederea realizării de plantaţii tehnic-energetice
    • Eficienţă energetică - susţinerea investiţiei prin procent din prețul energiei electrice și a gazelor naturale
    • Cogenerare de înaltă eficiență; susținerea financiară va fi realizată printr-un bonus de cogenerare pentru tehnologiile de înaltă eficienţă
    • ESCO – plăţi în rate lunare
      Instrument de dezvoltare economică – susţinerea investiţiei prin contracte de performanţă energetică, obiectiv prioritar pentru clădirile publice; Susținere financiară: contracte de performanță energetică pe termen de minimum 10 ani și contracte de creditare bancară, surse de finanțare din fonduri europene și PNAER - fondul de eficiență energetică, programe guvernamentale de tipul “Casa verde”, “Oraș verde” etc.
    • Realizarea Infrastructurii pentru combustibili alternativi CNG, LNG, biocombstibili, transport electric
    • Sisteme noi de distribuţie gaze naturale şi energie electrică în localităţile fără alimentare energie electrică şi gaze naturale
      Susținerea investiției din taxa de monopol
    • RO Green – Economie Circulară (valorificare deşeuri)
    • Actualizarea Registrului Naţional pentru meserii şi competenţe în vederea introducerii noilor meserii ale domeniului energiei regenerabile şi energiei neconvenţionale
    • Program naţional de sprijin al Autorităţilor Locale în vederea realizării MasterPlanului energetic şi Strategiei energetice la nivelul UAT
    • Accelerarea procesului de interconectare a SNT al energiei electrice și a gazelor naturale la sistemele de transport din regiunea central și SEE și implicit al UE
    • Program Naţional pentru Educarea şi Informarea Consumatorului asupra Eficienţei Energetice
  • Eficiență energetică
    • Programe de gestionare a sarcinii energetice, cum ar fi timpii şi tarifele de utilizare, de control al încărcării directe, tarifele utilizate şi de gestionare a sarcinii intreruptibile
  • Piața de energie
  • Politici în energie
    • Programe de atragere a tinerei generații spre școlile tehnice din domeniul energetic
    • Realizarea Planului Naţional de Investiţii şi cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2017-2020
    • Elaborarea Strategiei Energetice a României
    • Redefinirea politicilor energetice astfel încât România să devină pol energetic regional
    • În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie să se înscrie reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră
    • În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie să se înscrie creşterea gradului de interconectare al sistemelor electroenergetice la 15%
    • Sistem de standarde și de etichetare pentru aparatura electrocasnică, izolarea termică a clădirilor precum și campanii de informare, educare, avertizare a consumatorilor asupra conservării energiei şi eficienței energetice
    • Plan National de Acțiune pentru Eficiența Energetică
    • Reanalizarea în noul context al redefinirii politicilor energetice la nivelul UE a Legii123/2012 pentru energie electrică şi gaze naturale
    • Reanalizarea și amendarea Legii Petrolului
    • Reanalizarea și amendarea Legii Redevențelor
    • Legea pentru transpunerea directivei UE privind infrastructura combustibililor alternativi şi a gazelor naturale comprimate (CNG), gazelor naturale lichefiate (LNG), transport biocombustibili
    • Legea biomasei, BIO combustibililor şi energiei geotermale
    • Legea energiei termice în vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apa caldă, căldură şi răcire pentru toate locuinţele României.
  • Producția de energie
    • Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie
    • Pe termen mediu, producția de huilă trebuie menținută pentru a asigura funcționarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia și un grup la termocentrala Paroșeni
    • La unitățile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viață economică, până la 60 de ani, prin realizarea unei revizii și retubare a fiecărui reactor, după 30 de ani de utilizare
    • Atragerea de investitori pentru finalizarea unitaților 3 și 4, respectiv retubarea unității 1 și 2
    • Mărirea potențialului hidroenergetic
      Realizarea programului de amenajare a potențialului hidroenergetic va asigura creșterea cantității de energie electrică din surse regenerabile (inclusiv capacități hidroenergetice de peste 10 MW) până la 43% în anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa 42% din potențialul hidroenergetic.
    • Creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie
    • Modificarea Legii minelor nr 85/2003
      Se are în vedere adoptarea de măsuri clare și concrete de transparență și responsabilitate în exploatarea resurselor naturale și crearea premiselor valorificării deșeurilor din industria minieră cantonate sub formă de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare care în prezent pot fi procesate. Beneficii directe: exploatarea rațională a resurselor, cu luarea în considerare a caracterului neregenerabil/ regenerabil al acestora. Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic al forţei de muncă disponibile pe plan local, regional şi poate naţional. Programul va fi coroborat cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale in jurul activităţii de exploatare, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligaţia reabilitării mediului care trece parţial /total de la statul român la noul concesionar.
  • Securitate energetică
    • Monitorizarea procedurii de negociere a contractelor și asigurarea transparenței procedurilor
    • Revizuirea legislației fiscale în domeniul petrolului și gazelor naturale
    • În anii care urmează, construcția de noi grupuri energetice care utilizează cărbune în tehnologii curate de ultimă generație și de înaltă eficiență va fi parte a răspunsului la creșterea consumului de energie electrică
    • Susţinerea strategică a creşterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României
    • Realizarea unei capacități de echilibrare a balanței producție-consum fără a periclita siguranța sistemului
      Pentru structura existentă și prognozată pe termen mediu a parcului de producție, de 3.500 MW. Această concluzie trebuie luată în considerare la elaborarea scenariilor de dimensionare rațională a rețelei.

Realizate electoral: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 1

100%

Realizate guvernamental: 0

0%

Partial realizate: 1

2.56%

Nerealizate: 38

97.44%

  • Programe naționale
    • Biomasă: 500 mii hectare - în vederea realizării de plantaţii tehnic-energetice
    • Eficienţă energetică - susţinerea investiţiei prin procent din prețul energiei electrice și a gazelor naturale
    • Cogenerare de înaltă eficiență; susținerea financiară va fi realizată printr-un bonus de cogenerare pentru tehnologiile de înaltă eficienţă
    • ESCO – plăţi în rate lunare
      Instrument de dezvoltare economică – susţinerea investiţiei prin contracte de performanţă energetică, obiectiv prioritar pentru clădirile publice; Susținere financiară: contracte de performanță energetică pe termen de minimum 10 ani și contracte de creditare bancară, surse de finanțare din fonduri europene și PNAER - fondul de eficiență energetică, programe guvernamentale de tipul “Casa verde”, “Oraș verde” etc.
    • Realizarea Infrastructurii pentru combustibili alternativi CNG, LNG, biocombstibili, transport electric
    • Sisteme noi de distribuţie gaze naturale şi energie electrică în localităţile fără alimentare energie electrică şi gaze naturale
      Susținerea investiției din taxa de monopol
    • RO Green – Economie Circulară (valorificare deşeuri)
    • Actualizarea Registrului Naţional pentru meserii şi competenţe în vederea introducerii noilor meserii ale domeniului energiei regenerabile şi energiei neconvenţionale
    • Program naţional de sprijin al Autorităţilor Locale în vederea realizării MasterPlanului energetic şi Strategiei energetice la nivelul UAT
    • Accelerarea procesului de interconectare a SNT al energiei electrice și a gazelor naturale la sistemele de transport din regiunea central și SEE și implicit al UE
    • Program Naţional pentru Educarea şi Informarea Consumatorului asupra Eficienţei Energetice
  • Eficiență energetică
    • Programe de gestionare a sarcinii energetice, cum ar fi timpii şi tarifele de utilizare, de control al încărcării directe, tarifele utilizate şi de gestionare a sarcinii intreruptibile
  • Piața de energie
  • Politici în energie
    • Programe de atragere a tinerei generații spre școlile tehnice din domeniul energetic
    • Realizarea Planului Naţional de Investiţii şi cuprinderea lui ca obiectiv al Strategiei energetice a României pentru perioada 2017-2020
    • Elaborarea Strategiei Energetice a României
    • Redefinirea politicilor energetice astfel încât România să devină pol energetic regional
    • În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie să se înscrie reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră
    • În obiectivele Strategiei energetice 2020-2030 privind cadrul de dezvoltare trebuie să se înscrie creşterea gradului de interconectare al sistemelor electroenergetice la 15%
    • Sistem de standarde și de etichetare pentru aparatura electrocasnică, izolarea termică a clădirilor precum și campanii de informare, educare, avertizare a consumatorilor asupra conservării energiei şi eficienței energetice
    • Plan National de Acțiune pentru Eficiența Energetică
    • Reanalizarea în noul context al redefinirii politicilor energetice la nivelul UE a Legii123/2012 pentru energie electrică şi gaze naturale
    • Reanalizarea și amendarea Legii Petrolului
    • Reanalizarea și amendarea Legii Redevențelor
    • Legea pentru transpunerea directivei UE privind infrastructura combustibililor alternativi şi a gazelor naturale comprimate (CNG), gazelor naturale lichefiate (LNG), transport biocombustibili
    • Legea biomasei, BIO combustibililor şi energiei geotermale
    • Legea energiei termice în vederea definirii unitare a modului de alimentare cu apa caldă, căldură şi răcire pentru toate locuinţele României.
  • Producția de energie
    • Promovarea producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie
    • Pe termen mediu, producția de huilă trebuie menținută pentru a asigura funcționarea unui nou grup energetic la termocentrala Mintia și un grup la termocentrala Paroșeni
    • La unitățile tip CANDU 6 se poate dubla durata de viață economică, până la 60 de ani, prin realizarea unei revizii și retubare a fiecărui reactor, după 30 de ani de utilizare
    • Atragerea de investitori pentru finalizarea unitaților 3 și 4, respectiv retubarea unității 1 și 2
    • Mărirea potențialului hidroenergetic
      Realizarea programului de amenajare a potențialului hidroenergetic va asigura creșterea cantității de energie electrică din surse regenerabile (inclusiv capacități hidroenergetice de peste 10 MW) până la 43% în anul 2020, valoare care se va stabiliza la circa 42% din potențialul hidroenergetic.
    • Creșterea puterii din centralele din Dobrogea și Moldova, în special prin instalarea unor noi centrale bazate pe surse regenerabile de energie
    • Modificarea Legii minelor nr 85/2003
      Se are în vedere adoptarea de măsuri clare și concrete de transparență și responsabilitate în exploatarea resurselor naturale și crearea premiselor valorificării deșeurilor din industria minieră cantonate sub formă de depozite în halde de steril sau iazuri de decantare care în prezent pot fi procesate. Beneficii directe: exploatarea rațională a resurselor, cu luarea în considerare a caracterului neregenerabil/ regenerabil al acestora. Beneficii indirecte: reintegrarea în circuitul economic al forţei de muncă disponibile pe plan local, regional şi poate naţional. Programul va fi coroborat cu politici de stimulare, dezvoltarea industriei orizontale in jurul activităţii de exploatare, dezvoltarea altor segmente ale economiei care pot utiliza materiile prime extrase, obligaţia reabilitării mediului care trece parţial /total de la statul român la noul concesionar.
  • Securitate energetică
    • Monitorizarea procedurii de negociere a contractelor și asigurarea transparenței procedurilor
    • Revizuirea legislației fiscale în domeniul petrolului și gazelor naturale
    • În anii care urmează, construcția de noi grupuri energetice care utilizează cărbune în tehnologii curate de ultimă generație și de înaltă eficiență va fi parte a răspunsului la creșterea consumului de energie electrică
    • Susţinerea strategică a creşterii ponderii energiei electrice în consumul de energie al României
    • Realizarea unei capacități de echilibrare a balanței producție-consum fără a periclita siguranța sistemului
      Pentru structura existentă și prognozată pe termen mediu a parcului de producție, de 3.500 MW. Această concluzie trebuie luată în considerare la elaborarea scenariilor de dimensionare rațională a rețelei.

Finanțe

Realizate total: 1

0.97%

Partial realizate: 1

0.97%

Nerealizate: 101

98.06%

  • Cheltuieli publice
    • Începând cu 2017, bugetul de stat va prelua plata în totalitate a însoțitorilor persoanelor cu handicap.
    • 2017 - 275 miliarde lei
    • 2018 - 300 miliarde lei
    • 2019 - 325 miliarde lei
    • 2020 - 350 miliarde lei
    • Începând cu 2018, primăriile vor primi minim 750 de lei de la bugetul de stat pentru fiecare cetățean
    • Impozitul pe venit va fi vărsat integral in bugetele administrațiilor publice locale începând cu 1 ianuarie 2018.
    • Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice
      Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale (administraţie centrală şi locală); informatizarea accelerată a administraţiei publice centrale şi locale; accelerarea prioritizării investiţiilor publice, normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Se va prefera acordarea de subvenţii condiţionate, toate subventiile de la buget catre companiile publice vor fi condiționate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite; introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat); Optimizarea spaţiilor aparţinând sectorului public; Optimizarea spaţiilor de birouri.
    • Creșterea cotelor defalcate din Impozitul pe Venit către autoritățile locale, de la 71,5% la 100% și a masei impozabile prin includerea impozitului din pensii
    • Susținerea integrală de la bugetul de stat a sistemului de protecție a copilului și a persoanelor cu dizabilități.
    • Alocarea a 1% din PIB, cumulat în următorii 5 ani, pentru sportul de masă și pentru cel de performanță.
  • Datoria publică
    • 2017 - 39% din PIB
    • 2018 - 39,5% din PIB
    • 2019 - 39% din PIB
    • 2020 - 38,4% din PIB
  • Deficit bugetar
    • 2017 - 2,7%
    • 2018 - 2,6%
    • 2019 - 2,3%
    • 2020 - 2%
  • Fonduri Europene
    • Absorbție 2017 - 20,7 miliarde de lei
    • Absorbție 2018 - 18,9 miliarde de lei
    • Absorbție 2019 - 23,9 miliarde de lei
    • Absorbție 2020 - 28,8 miliarde de lei
    • Lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanțare, atât pentru beneficiarii publici, cât și pentru cei privați, până la sfârşitul anului 2017.
    • Acreditarea tuturor autorităţilor de management până la 1 octombrie 2017.
    • Crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii și până la achitarea lor de către Autoritățile de Management.
    • Introducerea funcției de manager de proiect în cadrul Autorităților de Management
    • 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inițiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI).
  • FSDI
    • Înființarea unui fond suveran pentru dezvoltare și investiții (FSDI) cu o capitalizare de 45 de miliarde
      Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.
    • Venituri - 10 miliarde de lei din dividende
    • Venituri - 25 de miliarde de lei din asocieri cu alte fonduri de investiții
    • Venituri - 25 miliarde de lei din emitere de obligațiuni
    • Venituri - 1 miliard de lei din valorificarea activelor neperformante
    • Cheltuieli - 3 miliarde de euro pentru autostrăzi și căi ferate
    • Cheltuieli - 3,5 miliarde de euro pentru spitale
    • Cheltuieli - 1 miliard de euro în sectorul energetic
    • Cheltuieli - 0,3 miliarde de euro în industria alimentară
  • Investiții din bugetul de stat
    • 2017 - 12 miliarde de lei
    • 2018 - 22 miliarde de lei
    • 2019 - 32 miliarde de lei
    • 2020 - 42 miliarde de lei
    • Eximbank va deveni și o Bancă de Dezvoltare și Investiții
    • CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii
      Astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult decât o face în prezent întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri, etc precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură.
    • Simplificarea funcționării și capitalizarea fondurilor de garantare
      Statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare exitente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare.
    • Crearea unui Fond Național de Dezvoltare (FND) în al doilea semestru din 2017
      Va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desființează. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român
    • Investițiile publice vor depăți anual 6% din PIB
  • Investiții din FSDI
    • 2018 - 10 miliarde de lei
    • 2019 - 18 miliarde de lei
    • 2020 - 22 miliarde de lei
  • Obiectivele până în 2020
    • Ponderea pensiilor în PIB va fi de 8,5%
    • Veniturile la bugetul de stat vor crește cu 6% din PIB până în 2020
    • România va deveni a 13-a economie din UE până în 2020 adăugând 57 de miliarde de euro la PIB până în 2020
    • Creșterea economică medie va fi de 5,5%/an
    • Deficitul bugetar nu va depăși 3% din PIB
    • Datoria publică nu va depăși 60% din PIB
    • Veniturile bugetare vor fi 32,5% din PIB
    • PIB-ul pe cap de locuitor va ajunge la 70% din media UE
      Raportat la paritatea puterii de cumpărare
    • Peste 1 milion de români vor avea salariul de peste 1.000 euro brut pâna în 2020.
    • Crearea a peste 850.000 locuri de munca pâna în 2020.
    • Reducerea ratei șomajului sub 3% pâna în 2020.
    • Reducerea numarului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială cu 1,5 milioane până în 2020.
    • Reducerea decalajelor de dezvoltare între mediul rural și cel urban cu cel puțin 15%.
    • România va face investiții publice în perioada 2017-2020 de 400 de miliarde de lei
    • Bugetul alocat pentru Sănătate va ajunge la 6.4% din PIB în 2020
    • Bugetul alocat salariilor publice va crește cu 56% (32 miliarde)
    • Cheltuielile de personal din sistemul public vor ajunge la 9.5% din PIB
    • Surplusul la bugetul de stat prin FSDI va fi de minim 6 miliarde de lei
      Deoarece companiile de stat vor fi trecute în acest fond inițial va apărea un deficit la bugetul de stat deoarece dividendele acestor companii nu vor mai ajunge în buget.
    • Se vor crea 50000 de locuri noi de muncă în construcții până în 2020
    • 30000-40000 de locuri noi de muncă vor apărea în IT până în 2020
    • Peste 50000 de locuri noi de muncă vor fi create în sănătate până în 2020
    • Absorbția fondurilor UE va depăși 72% până în 2020
    • În 2020 salariul minim va fi de 44% din salariul mediu brut
    • Introducerea bugetelor (proiecţiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani alături de o programare bugetară pe 10 ani și în final 20 de ani.
    • În România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, să se reducă cu cel puțin 90%, față de cel din prezent
  • PIB
    • 2017 - 815 miliarde lei
    • 2018 - 878 miliarde lei
    • 2019 - 946 miliarde lei
    • 2020 - 1014 miliarde lei
  • Salariați cu normă întreagă
    • 2017 - 4,95 milioane
    • 2018 - 5,16 milioane
    • 2019 - 5,38 milioane
    • 2020 - 5,6 milioane
  • Salariile în sistemul public
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 20% în 2017
    • Adoptarea legii salarizării unitare în sistemul public de la 1 iulie 2017
    • Ponderea salariilor bugetare în PIB va fi de 8,9%
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 20% în 2018
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 8% în 2019
    • Buget de bonusuri pe instituție de 5% din cheltuielile de personal
      În interiorul acestei legi se vor regăsi și următoarele: acordarea de bonificații în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcționari publici cu performanțe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliți și aprobați de către conducerea și sindicatele din acea instituție publică.
    • Angajaților din sistemul public li se vor achita orele suplimentare
    • Acordarea unui tichet de vacanță pe an, la valoarea salariului minim
      Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României.
  • Salariul mediu brut
    • 2017 - 3100 lei
    • 2018 - 3420 lei
    • 2019 - 3680 lei
    • 2020 - 3950 lei
  • Subvenții
    • Între 2018-2020, 100.000 de persoane vor beneficia de programul Rabla
  • Venituri la bugetul de stat
    • 2017 - 253 miliarde lei
    • 2018 - 277 miliarde lei
    • 2019 - 303 miliarde lei
    • 2020 - 330 miliarde lei
  • Venituri suplimentare pentru populație

Realizate electoral: 0

0%

Partial realizate: 1

1.3%

Nerealizate: 76

98.7%

  • Cheltuieli publice
    • 2017 - 275 miliarde lei
    • 2018 - 300 miliarde lei
    • 2019 - 325 miliarde lei
    • 2020 - 350 miliarde lei
  • Datoria publică
    • 2017 - 39% din PIB
    • 2018 - 39,5% din PIB
    • 2019 - 39% din PIB
    • 2020 - 38,4% din PIB
  • Deficit bugetar
    • 2017 - 2,7%
    • 2018 - 2,6%
    • 2019 - 2,3%
    • 2020 - 2%
  • Fonduri Europene
    • Absorbție 2017 - 20,7 miliarde de lei
    • Absorbție 2018 - 18,9 miliarde de lei
    • Absorbție 2019 - 23,9 miliarde de lei
    • Absorbție 2020 - 28,8 miliarde de lei
  • FSDI
    • Înființarea unui fond suveran pentru dezvoltare și investiții (FSDI) cu o capitalizare de 45 de miliarde
      Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.
    • Venituri - 10 miliarde de lei din dividende
    • Venituri - 25 de miliarde de lei din asocieri cu alte fonduri de investiții
    • Venituri - 25 miliarde de lei din emitere de obligațiuni
    • Venituri - 1 miliard de lei din valorificarea activelor neperformante
    • Cheltuieli - 3 miliarde de euro pentru autostrăzi și căi ferate
    • Cheltuieli - 3,5 miliarde de euro pentru spitale
    • Cheltuieli - 1 miliard de euro în sectorul energetic
    • Cheltuieli - 0,3 miliarde de euro în industria alimentară
  • Investiții din bugetul de stat
    • 2017 - 12 miliarde de lei
    • 2018 - 22 miliarde de lei
    • 2019 - 32 miliarde de lei
    • 2020 - 42 miliarde de lei
  • Investiții din FSDI
    • 2018 - 10 miliarde de lei
    • 2019 - 18 miliarde de lei
    • 2020 - 22 miliarde de lei
  • Obiectivele până în 2020
    • Ponderea pensiilor în PIB va fi de 8,5%
    • Veniturile la bugetul de stat vor crește cu 6% din PIB până în 2020
    • România va deveni a 13-a economie din UE până în 2020 adăugând 57 de miliarde de euro la PIB până în 2020
    • Creșterea economică medie va fi de 5,5%/an
    • Deficitul bugetar nu va depăși 3% din PIB
    • Datoria publică nu va depăși 60% din PIB
    • Veniturile bugetare vor fi 32,5% din PIB
    • PIB-ul pe cap de locuitor va ajunge la 70% din media UE
      Raportat la paritatea puterii de cumpărare
    • Peste 1 milion de români vor avea salariul de peste 1.000 euro brut pâna în 2020.
    • Crearea a peste 850.000 locuri de munca pâna în 2020.
    • Reducerea ratei șomajului sub 3% pâna în 2020.
    • Reducerea numarului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială cu 1,5 milioane până în 2020.
    • Reducerea decalajelor de dezvoltare între mediul rural și cel urban cu cel puțin 15%.
    • România va face investiții publice în perioada 2017-2020 de 400 de miliarde de lei
    • Bugetul alocat pentru Sănătate va ajunge la 6.4% din PIB în 2020
    • Bugetul alocat salariilor publice va crește cu 56% (32 miliarde)
  • PIB
    • 2017 - 815 miliarde lei
    • 2018 - 878 miliarde lei
    • 2019 - 946 miliarde lei
    • 2020 - 1014 miliarde lei
  • Salariați cu normă întreagă
    • 2017 - 4,95 milioane
    • 2018 - 5,16 milioane
    • 2019 - 5,38 milioane
    • 2020 - 5,6 milioane
  • Salariile în sistemul public
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 20% în 2017
    • Adoptarea legii salarizării unitare în sistemul public de la 1 iulie 2017
    • Ponderea salariilor bugetare în PIB va fi de 8,9%
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 20% în 2018
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 8% în 2019
    • Buget de bonusuri pe instituție de 5% din cheltuielile de personal
      În interiorul acestei legi se vor regăsi și următoarele: acordarea de bonificații în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcționari publici cu performanțe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliți și aprobați de către conducerea și sindicatele din acea instituție publică.
    • Angajaților din sistemul public li se vor achita orele suplimentare
    • Acordarea unui tichet de vacanță pe an, la valoarea salariului minim
      Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României.
  • Salariul mediu brut
    • 2017 - 3100 lei
    • 2018 - 3420 lei
    • 2019 - 3680 lei
    • 2020 - 3950 lei
  • Subvenții
    • Între 2018-2020, 100.000 de persoane vor beneficia de programul Rabla
  • Venituri la bugetul de stat
    • 2017 - 253 miliarde lei
    • 2018 - 277 miliarde lei
    • 2019 - 303 miliarde lei
    • 2020 - 330 miliarde lei
  • Venituri suplimentare pentru populație

Realizate guvernamental: 1

2%

Partial realizate: 1

2%

Nerealizate: 48

96%

  • Cheltuieli publice
    • Începând cu 2017, bugetul de stat va prelua plata în totalitate a însoțitorilor persoanelor cu handicap.
    • Începând cu 2018, primăriile vor primi minim 750 de lei de la bugetul de stat pentru fiecare cetățean
    • Impozitul pe venit va fi vărsat integral in bugetele administrațiilor publice locale începând cu 1 ianuarie 2018.
    • Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice
      Propunem în program măsuri privind implementarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale (administraţie centrală şi locală); informatizarea accelerată a administraţiei publice centrale şi locale; accelerarea prioritizării investiţiilor publice, normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Se va prefera acordarea de subvenţii condiţionate, toate subventiile de la buget catre companiile publice vor fi condiționate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite; introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat); Optimizarea spaţiilor aparţinând sectorului public; Optimizarea spaţiilor de birouri.
    • Creșterea cotelor defalcate din Impozitul pe Venit către autoritățile locale, de la 71,5% la 100% și a masei impozabile prin includerea impozitului din pensii
    • Susținerea integrală de la bugetul de stat a sistemului de protecție a copilului și a persoanelor cu dizabilități.
    • Alocarea a 1% din PIB, cumulat în următorii 5 ani, pentru sportul de masă și pentru cel de performanță.
  • Fonduri Europene
    • Lansarea tuturor call-urilor de proiecte, pe toate liniile de finanțare, atât pentru beneficiarii publici, cât și pentru cei privați, până la sfârşitul anului 2017.
    • Acreditarea tuturor autorităţilor de management până la 1 octombrie 2017.
    • Crearea unui mecanism transparent de monitorizare a facturilor, de la momentul depunerii și până la achitarea lor de către Autoritățile de Management.
    • Introducerea funcției de manager de proiect în cadrul Autorităților de Management
    • 517 milioane EUR (de aproape patru ori mai mult decât în perioada 2007-2013), va fi furnizată prin intermediul instrumentelor financiare (inclusiv prin inițiativa privind IMM-urile pusă în aplicare de BEI).
  • FSDI
    • Înființarea unui fond suveran pentru dezvoltare și investiții (FSDI) cu o capitalizare de 45 de miliarde
      Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați.
    • Cheltuieli - 3 miliarde de euro pentru autostrăzi și căi ferate
    • Cheltuieli - 3,5 miliarde de euro pentru spitale
  • Investiții din bugetul de stat
    • Eximbank va deveni și o Bancă de Dezvoltare și Investiții
    • CEC își va extinde aria de acțiune pentru IMM-uri și în domeniul agriculturii
      Astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult decât o face în prezent întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri, etc precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură.
    • Simplificarea funcționării și capitalizarea fondurilor de garantare
      Statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare exitente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare.
    • Crearea unui Fond Național de Dezvoltare (FND) în al doilea semestru din 2017
      Va cuprinde companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași enitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iat Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desființează. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român
    • Investițiile publice vor depăți anual 6% din PIB
  • Obiectivele până în 2020
    • România va deveni a 13-a economie din UE până în 2020 adăugând 57 de miliarde de euro la PIB până în 2020
    • Creșterea economică medie va fi de 5,5%/an
    • Deficitul bugetar nu va depăși 3% din PIB
    • Datoria publică nu va depăși 60% din PIB
    • PIB-ul pe cap de locuitor va ajunge la 70% din media UE
      Raportat la paritatea puterii de cumpărare
    • Peste 1 milion de români vor avea salariul de peste 1.000 euro brut pâna în 2020.
    • Crearea a peste 850.000 locuri de munca pâna în 2020.
    • Reducerea ratei șomajului sub 3% pâna în 2020.
    • Reducerea numarului de persoane cu risc de sărăcie sau excluziune socială cu 1,5 milioane până în 2020.
    • Bugetul alocat pentru Sănătate va ajunge la 6.4% din PIB în 2020
    • Cheltuielile de personal din sistemul public vor ajunge la 9.5% din PIB
    • Surplusul la bugetul de stat prin FSDI va fi de minim 6 miliarde de lei
      Deoarece companiile de stat vor fi trecute în acest fond inițial va apărea un deficit la bugetul de stat deoarece dividendele acestor companii nu vor mai ajunge în buget.
    • Se vor crea 50000 de locuri noi de muncă în construcții până în 2020
    • 30000-40000 de locuri noi de muncă vor apărea în IT până în 2020
    • Peste 50000 de locuri noi de muncă vor fi create în sănătate până în 2020
    • Absorbția fondurilor UE va depăși 72% până în 2020
    • În 2020 salariul minim va fi de 44% din salariul mediu brut
    • Introducerea bugetelor (proiecţiilor) multianuale, mai întâi pe 2 ani, apoi pe 4 ani alături de o programare bugetară pe 10 ani și în final 20 de ani.
    • În România anului 2020 timpul alocat de contribuabili interacționării cu instituțiile statului, dar și de cetățeni în general, să se reducă cu cel puțin 90%, față de cel din prezent
  • PIB
    • 2020 - 1014 miliarde lei
  • Salariile în sistemul public
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 20% în 2017
    • Adoptarea legii salarizării unitare în sistemul public de la 1 iulie 2017
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 20% în 2018
    • Salariile bugetarilor vor crește în medie cu 8% în 2019
    • Buget de bonusuri pe instituție de 5% din cheltuielile de personal
      În interiorul acestei legi se vor regăsi și următoarele: acordarea de bonificații în cuantum de 5% din totalul cheltuielilor de personal de către fiecare ordonator principal de credite, dar nu mai mult de un salariu pe lună pentru acei funcționari publici cu performanțe bine cuantificate, conform unor indicatori dinainte stabiliți și aprobați de către conducerea și sindicatele din acea instituție publică.
    • Acordarea unui tichet de vacanță pe an, la valoarea salariului minim
      Toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României.
  • Salariul mediu brut
    • 2017 - 3100 lei
    • 2018 - 3420 lei
    • 2019 - 3680 lei
    • 2020 - 3950 lei

Infrastructură

Realizate total: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 70

100%

  • Aeroportul Otopeni
    • Construirea unui nou terminal de pasageri de 250 metri patrati (nivel de serviciu B)
    • Refacere cale de rulare cu o rezistență crescută (PCN de la 74 la 85 pentru avioane de mare tonaj)
    • Balizaj nou
    • 2 sisteme noi de aterizare instrumentală (ILS)
    • Extinderea platformei de staționare a avionelor cu 17.000 de metri pătrați
    • Parcare nouă pe termen lung
    • Autogară de autobuze și microbuze
  • Autostrăzi
  • Autostrăzi & drumuri
  • Cale ferată
    • Calea ferată Sighișoara - Coșlariu 350 de milioane de euro
    • Calea ferată Coșlariu - Simeria - 410 milioane de euro
    • Calea ferată Frontieră - Curtici - Simeria 1,8 miliarde de euro
    • Calea ferată București - Iași - Frontieră 600 milioane de euro
  • Comunicații/IT
    • Stimularea investițiilor de stat și private în infrastructuri suport
      Iniţiativa include bandă largă (fibră optică și 5G), infrastructură inteligentă (cloud computing, internetul lucrurilor, securitate cibernetică), prin transparență și predictibilitate, simplificare administrativă și de reglementare.
    • Reducerea decalajului privind acoperirea cu rețele de comunicații moderne
    • Dezvoltarea unor proiecte de comunicaţii electronice astfel încât toate localităţile din România să beneficieze de minim un mijloc public de comunicare
    • Măsuri de creștere a interoperabilității, compatibilității și securității rețelelor de comunicații electronice
    • Implementarea transmisiei digitale a programelor publice de radio și televiziune
    • Continuarea implementării programelor de acoperire broad-band în “zonele albe” ale României.
    • Eliminarea unor „piedici administrative” privind dezvoltarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice cum ar fi: taxe, impozite, autorizări, condiționări, măsuri birocratice etc;
  • Energie
    • Închiderea inelului energetic național de 400 kw (Transelectrica)
    • Modernizarea sistemului de management energetic (EMS/SCADA)
    • Construirea unui nou grup energetic de 200-500 MW la termocentrala Mintia
      La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200MW sau 500MW), cu eficiență ridicată (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroșeni, dotate cu instalații de mediu corespunzătoare.
    • Construirea unui nou grup energetic de 150-200 MW la termocentrala Paroșeni
    • Construirea hidrocentralei Tarnița-Lăpușești cu o putere de 1.000MW
    • Extinderea rețelelor de distribuție energie electrică și gaze naturale
    • Până în 2020 în România vor fi cel puțin 20.000 de stații de încărcare a mașinilor electrice
    • Modernizarea / retehnologizarea Reţelei Energetice de Transport (RET)
  • Industria de apărare
    • Deschidere Fabrica de pulbere Făgăraş - 4 milioane de euro
    • Modernizarea Fabricii de Arme Cugir - 5 milioane euro
    • Moreni – modernizarea / tehnologizare platforma Dâmboviţa - 5 milioane euro
  • Mediu
    • Campanie de reîmpădurire a 50.000 ha
    • Consolidarea și extinderea sistemelor integrate de management al deșeurilor - 527 milioane de euro
      Realizarea unor proiecte integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare şi eliminare): închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme şi deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcţia de instalații de transfer și valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare şi unități de compostare individuală şi staţii de tratare mecano-biologică ş.a.
    • Investiții de 140 de milioane de euro în siturile contaminate
    • Lucrări hidrotehnice și reabilitări de plaje de 600 de milioane de euro (2017 - 2023)
  • Metrou
    • Magistrala 6 de metrou București (1 Mai - Otopeni) 1,1 miliarde de euro
    • Magistrala 5 de metrou București (Râul Doamnei - Eroilor) 400 milioane de euro
    • Magistrala 5 de metrou București (Eroilor - Iancului) 400 milioane de euro
    • Magistrala 2 de metrou București (Berceni - Pipera) 100 milioane de euro
  • Obiective de investiții
    • Creșterea procentului de racordare la serviciile de apă de la 77% în prezent, la 87% până în 2020
    • Creșterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 34% în prezent, la 60%, până în 2020
    • Creșterea procentului de drumuri modernizate de la 38% în prezent, la 61% până în 2020
    • Creșterea procentului de proprietăți cadastrate și înregistrate de la 40% în prezent, la 80% locuințe și 100% la terenuri agricole
  • Portul Constanța
    • Includerea în rețeaua de autostrăzi maritime (port regional)
    • Creșterea capacității portuare cu 50%
    • Creșterea adâncimii senalelor și bazinelor, achiziții nave tehnice
    • Pod rutier de legătură cu zona fluvio - maritimă
    • Creștere capacitate pe linia Agigea Ecluză - Port Constanța Sud
    • Terminal barje în Constanța Sud
    • Terminal nou de mărfuri
    • Terminal modern de pasageri
    • Terminale containere pe insule artificiale
    • Modernizarea portului Mangalia
    • Modernizarea portului Basarabi
    • Modernizarea portului Ovidiu
    • Modernizarea portului Medgidia
  • Programe de investiții
    • Program investiții pentru modernizarea drumurilor județene (2017-2020): 2.7 miliarde euro (946 milioane fonduri nerambursabile și 1.774 miliarde, buget de stat)
    • Program investiții pentru modernizarea drumurilor comunale (2017-2020): 3.8 miliarde euro (440 milioane fonduri nerambursabile și 3.428 miliarde buget de stat)
    • Program investiții pentru serviciile de Apă-Canal (2017-2020): 5.89 miliarde euro (3.0 miliarde fonduri nerambursabile și 2.89 miliarde buget de stat)
    • Program investiții pentru conformare deșeuri (2017-2020): 352 milioane fonduri nerambursabile
    • Program investiții pentru servicii de cadastru (2017-2020): 913 milioane euro (313 milioane fonduri nerambursabile și 600 milioane buget de stat)
    • Program investiții în termoizolarea locuințelor (2017-2020): 2.1 miliarde (1.1 miliarde fonduri nerambursabile și 1.0 miliarde buget de stat)
    • Program invetiții în infrastructură socială în zone rurale (educaţie, sănătate, cultură, sport) (2017-2020): 1.3 miliarde (522 milioane fonduri nerambursabile și 788 milioane buget de stat)

Realizate electoral: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 46

100%

  • Aeroportul Otopeni
    • Construirea unui nou terminal de pasageri de 250 metri patrati (nivel de serviciu B)
    • Refacere cale de rulare cu o rezistență crescută (PCN de la 74 la 85 pentru avioane de mare tonaj)
    • Balizaj nou
    • 2 sisteme noi de aterizare instrumentală (ILS)
    • Extinderea platformei de staționare a avionelor cu 17.000 de metri pătrați
    • Parcare nouă pe termen lung
    • Autogară de autobuze și microbuze
  • Autostrăzi
  • Autostrăzi & drumuri
  • Cale ferată
    • Calea ferată Sighișoara - Coșlariu 350 de milioane de euro
    • Calea ferată Coșlariu - Simeria - 410 milioane de euro
    • Calea ferată Frontieră - Curtici - Simeria 1,8 miliarde de euro
    • Calea ferată București - Iași - Frontieră 600 milioane de euro
  • Energie
    • Închiderea inelului energetic național de 400 kw (Transelectrica)
    • Modernizarea sistemului de management energetic (EMS/SCADA)
    • Construirea unui nou grup energetic de 200-500 MW la termocentrala Mintia
      La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200MW sau 500MW), cu eficiență ridicată (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroșeni, dotate cu instalații de mediu corespunzătoare.
    • Construirea unui nou grup energetic de 150-200 MW la termocentrala Paroșeni
    • Construirea hidrocentralei Tarnița-Lăpușești cu o putere de 1.000MW
    • Extinderea rețelelor de distribuție energie electrică și gaze naturale
  • Industria de apărare
    • Deschidere Fabrica de pulbere Făgăraş - 4 milioane de euro
    • Modernizarea Fabricii de Arme Cugir - 5 milioane euro
    • Moreni – modernizarea / tehnologizare platforma Dâmboviţa - 5 milioane euro
  • Mediu
    • Campanie de reîmpădurire a 50.000 ha
    • Consolidarea și extinderea sistemelor integrate de management al deșeurilor - 527 milioane de euro
      Realizarea unor proiecte integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare şi eliminare): închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme şi deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcţia de instalații de transfer și valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare şi unități de compostare individuală şi staţii de tratare mecano-biologică ş.a.
    • Investiții de 140 de milioane de euro în siturile contaminate
    • Lucrări hidrotehnice și reabilitări de plaje de 600 de milioane de euro (2017 - 2023)
  • Metrou
    • Magistrala 6 de metrou București (1 Mai - Otopeni) 1,1 miliarde de euro
    • Magistrala 5 de metrou București (Râul Doamnei - Eroilor) 400 milioane de euro
    • Magistrala 5 de metrou București (Eroilor - Iancului) 400 milioane de euro
    • Magistrala 2 de metrou București (Berceni - Pipera) 100 milioane de euro
  • Portul Constanța
    • Includerea în rețeaua de autostrăzi maritime (port regional)
    • Creșterea capacității portuare cu 50%
    • Creșterea adâncimii senalelor și bazinelor, achiziții nave tehnice
    • Pod rutier de legătură cu zona fluvio - maritimă
    • Creștere capacitate pe linia Agigea Ecluză - Port Constanța Sud
    • Terminal barje în Constanța Sud
    • Terminal nou de mărfuri
    • Terminal modern de pasageri
    • Terminale containere pe insule artificiale
    • Modernizarea portului Mangalia
    • Modernizarea portului Basarabi
    • Modernizarea portului Ovidiu
    • Modernizarea portului Medgidia

Realizate guvernamental: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 58

100%

  • Aeroportul Otopeni
    • Construirea unui nou terminal de pasageri de 250 metri patrati (nivel de serviciu B)
    • Refacere cale de rulare cu o rezistență crescută (PCN de la 74 la 85 pentru avioane de mare tonaj)
    • Balizaj nou
    • 2 sisteme noi de aterizare instrumentală (ILS)
    • Extinderea platformei de staționare a avionelor cu 17.000 de metri pătrați
    • Parcare nouă pe termen lung
    • Autogară de autobuze și microbuze
  • Autostrăzi
  • Autostrăzi & drumuri
  • Cale ferată
    • Calea ferată Sighișoara - Coșlariu 350 de milioane de euro
    • Calea ferată Coșlariu - Simeria - 410 milioane de euro
    • Calea ferată Frontieră - Curtici - Simeria 1,8 miliarde de euro
    • Calea ferată București - Iași - Frontieră 600 milioane de euro
  • Comunicații/IT
    • Stimularea investițiilor de stat și private în infrastructuri suport
      Iniţiativa include bandă largă (fibră optică și 5G), infrastructură inteligentă (cloud computing, internetul lucrurilor, securitate cibernetică), prin transparență și predictibilitate, simplificare administrativă și de reglementare.
    • Reducerea decalajului privind acoperirea cu rețele de comunicații moderne
    • Dezvoltarea unor proiecte de comunicaţii electronice astfel încât toate localităţile din România să beneficieze de minim un mijloc public de comunicare
    • Măsuri de creștere a interoperabilității, compatibilității și securității rețelelor de comunicații electronice
    • Implementarea transmisiei digitale a programelor publice de radio și televiziune
    • Continuarea implementării programelor de acoperire broad-band în “zonele albe” ale României.
    • Eliminarea unor „piedici administrative” privind dezvoltarea rețelelor și serviciilor de comunicații electronice cum ar fi: taxe, impozite, autorizări, condiționări, măsuri birocratice etc;
  • Energie
    • Închiderea inelului energetic național de 400 kw (Transelectrica)
    • Modernizarea sistemului de management energetic (EMS/SCADA)
    • Construirea unui nou grup energetic de 200-500 MW la termocentrala Mintia
      La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200MW sau 500MW), cu eficiență ridicată (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroșeni, dotate cu instalații de mediu corespunzătoare.
    • Construirea unui nou grup energetic de 150-200 MW la termocentrala Paroșeni
    • Construirea hidrocentralei Tarnița-Lăpușești cu o putere de 1.000MW
    • Până în 2020 în România vor fi cel puțin 20.000 de stații de încărcare a mașinilor electrice
    • Modernizarea / retehnologizarea Reţelei Energetice de Transport (RET)
  • Mediu
    • Consolidarea și extinderea sistemelor integrate de management al deșeurilor - 527 milioane de euro
      Realizarea unor proiecte integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare şi eliminare): închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme şi deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcţia de instalații de transfer și valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare şi unități de compostare individuală şi staţii de tratare mecano-biologică ş.a.
  • Metrou
    • Magistrala 6 de metrou București (1 Mai - Otopeni) 1,1 miliarde de euro
    • Magistrala 5 de metrou București (Râul Doamnei - Eroilor) 400 milioane de euro
    • Magistrala 5 de metrou București (Eroilor - Iancului) 400 milioane de euro
    • Magistrala 2 de metrou București (Berceni - Pipera) 100 milioane de euro
  • Obiective de investiții
    • Creșterea procentului de racordare la serviciile de apă de la 77% în prezent, la 87% până în 2020
    • Creșterea procentului de racordare la serviciile de canalizare de la 34% în prezent, la 60%, până în 2020
    • Creșterea procentului de drumuri modernizate de la 38% în prezent, la 61% până în 2020
    • Creșterea procentului de proprietăți cadastrate și înregistrate de la 40% în prezent, la 80% locuințe și 100% la terenuri agricole
  • Portul Constanța
    • Includerea în rețeaua de autostrăzi maritime (port regional)
    • Creșterea capacității portuare cu 50%
    • Creșterea adâncimii senalelor și bazinelor, achiziții nave tehnice
    • Pod rutier de legătură cu zona fluvio - maritimă
    • Creștere capacitate pe linia Agigea Ecluză - Port Constanța Sud
    • Terminal barje în Constanța Sud
    • Terminal nou de mărfuri
    • Terminal modern de pasageri
    • Terminale containere pe insule artificiale
  • Programe de investiții
    • Program investiții pentru modernizarea drumurilor județene (2017-2020): 2.7 miliarde euro (946 milioane fonduri nerambursabile și 1.774 miliarde, buget de stat)
    • Program investiții pentru modernizarea drumurilor comunale (2017-2020): 3.8 miliarde euro (440 milioane fonduri nerambursabile și 3.428 miliarde buget de stat)
    • Program investiții pentru serviciile de Apă-Canal (2017-2020): 5.89 miliarde euro (3.0 miliarde fonduri nerambursabile și 2.89 miliarde buget de stat)
    • Program investiții pentru conformare deșeuri (2017-2020): 352 milioane fonduri nerambursabile
    • Program investiții pentru servicii de cadastru (2017-2020): 913 milioane euro (313 milioane fonduri nerambursabile și 600 milioane buget de stat)
    • Program investiții în termoizolarea locuințelor (2017-2020): 2.1 miliarde (1.1 miliarde fonduri nerambursabile și 1.0 miliarde buget de stat)
    • Program invetiții în infrastructură socială în zone rurale (educaţie, sănătate, cultură, sport) (2017-2020): 1.3 miliarde (522 milioane fonduri nerambursabile și 788 milioane buget de stat)

Justiție

Realizate total: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 25

100%

  • Investiții
    • Implementarea la nivel național a proiectului Dosarul electronic
    • Continuarea Programului național de investiții în infrastructura instanțelor din capitalele de județ
      Este vorba despre 25 sedii pentru instanțe și 15 sedii pentru parchete, conform Memorandumului adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014.
    • Realizarea Cartierului pentru Justiție – Justice District din București
      Iniţiativa a fost gândită pentru a soluționa problema lipsei spațiilor necesare instanțelor și parchetelor din capitală, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei și Ministerul Culturii.
    • Un procent de 10% din taxele judiciare va fi alocat direct pentru nevoile de administrare a instanțelor de judecată
    • Suplimentarea personalului din cadrul instanțelor, precum și echilibrarea, împreună cu CSM, a schemelor de judecători, astfel încât să se ajungă la un raport de 1,5 - 2 grefieri/judecător
    • Revizuirea statului personalului auxiliar în acord cu cerințele noilor coduri
    • Continuarea proiectului de investiții în penitenciare și de modernizare și extindere acolo unde locațiile permit
    • Reînființarea Institutului Român de Criminologie
    • Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii
  • Legislație
    • Evaluarea legislației României și reașezarea ei pe alte baze
    • Restrângerea numărului de acte normative și corelarea cu legislația europeană
    • Codificarea pe domenii de activitate şi eliminarea normelor metodologice din legi
  • Calitatea actului de justiție
    • Continuarea procesului de rearondare teritorială, ca formă de reducere a volumului mare de cauze de soluționat la unele instanțe
    • Profesionalizarea şi recredibilizarea formelor alternative de soluționare a conflictelor
    • Consultarea reprezentanților sistemului judiciar în vederea identificării și modificării acelor acte normative care prin texte neclare, ambigue, conduc la practică neunitară
    • Consolidarea capacității ÎCCJ de a-și îndeplini rolul constituțional de unificator al practicii judiciare
      Lucru ce se va realiza prin asigurarea resurselor materiale și umane, inclusiv a unui sediu corespunzător în proiectul Justice District - Cartierul de Justiție, precum și degrevarea ICCJ de competențe ce încarcă nejustificat activitatea instanței supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consumă aproximativ 25% din resursele instituției și conduc la numeroase amânări în soluționarea cauzelor.
  • Politici în justiție
    • Demararea unei campanii de informare publică asupra proiectului de legislație gratuită oferită populației de Ministerul Justiției
    • Încheierea de parteneriate între autoritățile statului și profesiile juridice organizate în mod independent
    • Constituirea la nivelul tuturor instanțelor de judecată a unor centre de informare
    • Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci când obiectul acestora este evaluabil în bani
    • Acordarea de către avocați a unei consultații anuale gratuite celor care îndeplinesc condițiile pentru ajutor public judiciar
    • Consolidarea sistemului de probațiune ca formă de diminuare a populației din penitenciare
    • Aplicarea Strategiei de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, elaborată pentru perioada 2015-2019
    • Promovarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva 346/2016.
    • Guvernul și CE vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii

Realizate electoral: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 0

0%

Realizate guvernamental: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 25

100%

  • Investiții
    • Implementarea la nivel național a proiectului Dosarul electronic
    • Continuarea Programului național de investiții în infrastructura instanțelor din capitalele de județ
      Este vorba despre 25 sedii pentru instanțe și 15 sedii pentru parchete, conform Memorandumului adoptat de Guvern în 10 decembrie 2014.
    • Realizarea Cartierului pentru Justiție – Justice District din București
      Iniţiativa a fost gândită pentru a soluționa problema lipsei spațiilor necesare instanțelor și parchetelor din capitală, în cadrul unui proiect de reabilitare urbană derulat în parteneriat cu Primăria Capitalei și Ministerul Culturii.
    • Un procent de 10% din taxele judiciare va fi alocat direct pentru nevoile de administrare a instanțelor de judecată
    • Suplimentarea personalului din cadrul instanțelor, precum și echilibrarea, împreună cu CSM, a schemelor de judecători, astfel încât să se ajungă la un raport de 1,5 - 2 grefieri/judecător
    • Revizuirea statului personalului auxiliar în acord cu cerințele noilor coduri
    • Continuarea proiectului de investiții în penitenciare și de modernizare și extindere acolo unde locațiile permit
    • Reînființarea Institutului Român de Criminologie
    • Consolidarea capacității instituționale a Consiliului Superior al Magistraturii
  • Legislație
    • Evaluarea legislației României și reașezarea ei pe alte baze
    • Restrângerea numărului de acte normative și corelarea cu legislația europeană
    • Codificarea pe domenii de activitate şi eliminarea normelor metodologice din legi
  • Calitatea actului de justiție
    • Continuarea procesului de rearondare teritorială, ca formă de reducere a volumului mare de cauze de soluționat la unele instanțe
    • Profesionalizarea şi recredibilizarea formelor alternative de soluționare a conflictelor
    • Consultarea reprezentanților sistemului judiciar în vederea identificării și modificării acelor acte normative care prin texte neclare, ambigue, conduc la practică neunitară
    • Consolidarea capacității ÎCCJ de a-și îndeplini rolul constituțional de unificator al practicii judiciare
      Lucru ce se va realiza prin asigurarea resurselor materiale și umane, inclusiv a unui sediu corespunzător în proiectul Justice District - Cartierul de Justiție, precum și degrevarea ICCJ de competențe ce încarcă nejustificat activitatea instanței supreme, cum ar fi cele din materia contenciosului administrativ ce consumă aproximativ 25% din resursele instituției și conduc la numeroase amânări în soluționarea cauzelor.
  • Politici în justiție
    • Demararea unei campanii de informare publică asupra proiectului de legislație gratuită oferită populației de Ministerul Justiției
    • Încheierea de parteneriate între autoritățile statului și profesiile juridice organizate în mod independent
    • Constituirea la nivelul tuturor instanțelor de judecată a unor centre de informare
    • Reducerea taxelor judiciare de timbru atunci când obiectul acestora este evaluabil în bani
    • Acordarea de către avocați a unei consultații anuale gratuite celor care îndeplinesc condițiile pentru ajutor public judiciar
    • Consolidarea sistemului de probațiune ca formă de diminuare a populației din penitenciare
    • Aplicarea Strategiei de reintegrare socială a persoanelor private de libertate, elaborată pentru perioada 2015-2019
    • Promovarea standardelor europene în materia prezumției de nevinovăție în acord cu Directiva 346/2016.
    • Guvernul și CE vor coopera pentru ridicarea MCV în mandatul actualei Comisii

Măsuri sociale

Realizate total: 6

6.19%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 91

93.81%

  • Subvenții
  • Investiții în infrastructura socială
    • Statul va construi peste 2.500 de creșe și grădinițe noi până în 2020
    • Plan pentru construcţia şi utilizarea eficientă a 1.500 locuinţe sociale destinate familiilor dezavantajate
    • Program pentru construcția de locuințe publice pentru tineri, persoane aflate în dificultate
      Prin acest program vor fi construite 2500 de locuinţe.
    • Asigurarea minimului acces al cetățenilor la internet prin înființarea unor puncte de acces WiFi gratuite în mediul rural, în cadrul unui proiect la nivel național
  • Natalitate
    • Inițierea unui amplu program de creștere a numărului de creșe, grădinițe și after-school
    • Reducerea vârstei de pensionare cu câte doi ani pentru fiecare copil, pentru mamele cu cel puțin trei copii
    • Formarea profesională a bonelor și dezvoltarea serviciului de bonă profesionistă
    • Garantarea gratuității tuturor analizelor necesare femeilor însărcinate
    • Creșterea cuantumului stimulentului de reinserție până la terminarea perioadei de îngrijire a copilului de la 500 la 650 de lei
    • Înființarea instituției Avocatul Copilului
    • Înființarea instituției Comisarului pentru Drepturile Copilului cu mandatul și capacitatea de a promova drepturile copilului și a apăra respectarea acestora
  • Pensii
    • Pensia minimă garantată va crește la 520 de lei de la 1 ianuarie 2017
    • Pentru pensiile sub 2.000 de lei impozitul pe venit va scădea la 0% din 1 ianuarie 2017
    • Pensia minimă garantată va crește la 640 de lei de la 1 ianuarie 2018
    • 2017 - 1.000 de lei (punctul de pensie)
    • 2018 - 1.100 de lei (punctul de pensie)
    • 2019 - 1.265 de lei (punctul de pensie)
    • 2020 - 1.400 de lei (punctul de pensie)
    • Pentru pensiile peste 2.000 de lei impozitul va fi de 10% din suma care depășește plafonul, de la 1 ianuarie 2017
    • Contribuțiile sociale pentru pensii vor scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2017
    • 2020 (1 oct) - 1.775 (punctul de pensie)
  • Persoane cu dizabilități
    • Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament.
    • Construcția, reabilitarea, modernizarea și dotarea unui număr de 43 de locuințe protejate și a 150 de centre de zi
      Măsurile se referă la persoane cu dizabilități
    • Elaborarea Planului Național de Accesibilitate
    • Modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
      Integrarea acestora în societate să se facă în mod real inclusiv prin creşterea ponderii numărului acestora în categoria salariaţilor.
    • Constituirea Fondului Național de Abilitate
      FNA este format 50% din taxa pe dizabilitate colectată de la angajatorii cu cel putin 50 de angajati, care nu au 4% angajați persoane cu dizabilități cu scopul de a sprijni integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii
    • Susținerea programelor de știri din cadrul televiziunilor prin plata integrală a interpreților
    • Creșterea gradului de subvenționare pentru serviciile de recuperare, dispozitive ajutătoare, tehnologii asistive prin CNAS.
    • Copiii vor beneficia gratuit de materiale igienico-sanitare, mijloace de protezare, ortezare, ori de câte ori au nevoie.
    • Diversificarea serviciilor de sprijin în vederea creșterii ocupării: muncă asistată, muncă la domiciliu, servicii de coaching.
    • Îmbunătățirea reglementării statutului asistentului personal
    • Creșterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilități
    • Dezvoltarea serviciilor de transport adaptat
    • Sancționarea entităților care nu respectă dreptul la acces al persoanelor cu dizabilități
  • Politici sociale
    • 10% din locurile la facultate vor fi rezervate pentru tinerii din mediul rural
      După absolvire va profesa în învățământul din mediul rural minim o durată egală cu perioada studiilor
    • Modificarea Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și introducerea prestației de dependență potrivit modelelor europene
    • Dezvoltarea unui sistem național de indicatori de incluziune socială și calcularea anuală a acestora.
    • Integrarea și corelarea tuturor bazelor de date din domeniul asistenței sociale și crearea sistemului "e-asistență socială’’
    • Promovarea actului normativ privind înființarea și organizarea serviciilor de creștere și îngrijire a copiilor pe timpul zilei, adoptare 2017
    • Standardizarea calităţii în domeniul îngrijirii pe timp de zi a copiilor
    • Dezvoltarea serviciilor educaţionale şi de supraveghere din învăţământul preşcolar sau de îngrijire prin programe after-school
    • Dezvoltarea serviciilor de consiliere familială în cadrul serviciilor publice de astență socială de la nivelul primăriilor
    • Întărirea capacității de control și monitorizare a Inspecției Sociale
    • Dezvoltarea şi implementarea unui program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei sociale
    • Asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social cu normă întreagă
    • Reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul până la 25% în 4 ani
    • Crearea unui program al egalității de șanse pentru tinerii proveniți din medii dezavantajate
    • Finanțarea unui program de înființare, pe lângă primării, a centrelor comunitare de tineret
    • Asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural – 10 S (zece servicii)
      ● Sănătate: dispensar medical rural, centru medical de permanență ● Educație: școli, grădinițe, creșe ● Apă – canalizare: conformarea cu țintele obligatorii ale directivei apa-canal (91/271/ EC) ● Energie termică, electrică: iluminat public ● Transport, drumuri: modernizare/reabilitare drumuri comunale, județene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje, piste biciclete ● Salubrizare: conformare cu țintele obligtorii ● Cultură: cămin cultural ● Culte: reabilitare lăcaș de cult ● Sport: construcție/modernizare baze sportive pentru sport de masă și performanță ● Locuință: locuințe sociale, locuințe pentru tineri, locuințe de serviciu pentru specialiști, clădiri cu risc seismic
  • Programul HOPE
    • Firmele înființate de tinerii din familiile sărace vor beneficia de statutul de unități protejate autorizate
    • Se vor acorda minigranturi pentru 10.000 de astfel de tineri
  • Salariul minim brut
    • 2017 - 1450 lei
    • 2018 - 1510 lei
    • 2019 - 1625 lei
    • 2020 - 1750 lei
  • Sport
    • Educația fizică va deveni disciplină obligatorie în învățământ
    • Baze sportive în fiecare unitate școlară cu teren sintetic și sector pentru atletism
    • Centre de selecție și inițiere județene
      Centrele se adresează copiilor și tinerilor cu vârste între 8 și 13 ani, cu pondere pe sporturile de interes national, dar și cu deschidere spre disciplinele cu tradiție locală. Acestea vor fi finanțate prioritar de autoritățile locale,susținute și de MTS, dar și de federațiile direct interesate
    • Centru de de exelență național
      Centrul este creat pentru federațiile de interes național; înființarea unor centre naționale de excelenţă (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, cu finanțări venite de la bugetul MTS, M.E.C., al federației respective și al administrațiilor locale.
    • Construirea a 2 săli polivalente de câte 10.000-15.000 de locuri
    • Construirea a 2 baze nautice caiac-canoe
    • Construirea a 2 baze de canotaj
    • Construirea a 4 patinoare acoperite
    • Construirea a 2 hipodromuri
    • Construirea a unui velodrom
  • Violența domestică
    • Program național pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
    • Elaborarea de norme metodologice privind emiterea Ordinelor de Protecție în regim de urgență
      Tot in program au zis ca nu se mai fac legi cu norme metodologice
    • Crearea unui sistem de monitorizare a Ordinelor de Protecție (dispozitive electronice, aplicații mobil).
    • Includerea în programa școlară a noțiunii de violență de gen și a perspectivei de gen
    • Înființarea de echipe specializate de intervenție la nivel județean în domeniul violenței în familie
    • Dezvoltarea unei rețele de cel puțin 20 locuințe protejate pentru victimele violenței în familie
    • Crearea a opt centre de criză pentru situațiile de viol
    • Dezvoltarea unei rețele de opt centre de asistență pentru agresori, la nivel zonal

Realizate electoral: 4

8.89%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 41

91.11%

Realizate guvernamental: 6

6.74%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 83

93.26%

  • Subvenții
  • Investiții în infrastructura socială
    • Statul va construi peste 2.500 de creșe și grădinițe noi până în 2020
    • Plan pentru construcţia şi utilizarea eficientă a 1.500 locuinţe sociale destinate familiilor dezavantajate
    • Program pentru construcția de locuințe publice pentru tineri, persoane aflate în dificultate
      Prin acest program vor fi construite 2500 de locuinţe.
    • Asigurarea minimului acces al cetățenilor la internet prin înființarea unor puncte de acces WiFi gratuite în mediul rural, în cadrul unui proiect la nivel național
  • Natalitate
    • Inițierea unui amplu program de creștere a numărului de creșe, grădinițe și after-school
    • Reducerea vârstei de pensionare cu câte doi ani pentru fiecare copil, pentru mamele cu cel puțin trei copii
    • Formarea profesională a bonelor și dezvoltarea serviciului de bonă profesionistă
    • Garantarea gratuității tuturor analizelor necesare femeilor însărcinate
    • Creșterea cuantumului stimulentului de reinserție până la terminarea perioadei de îngrijire a copilului de la 500 la 650 de lei
    • Înființarea instituției Avocatul Copilului
    • Înființarea instituției Comisarului pentru Drepturile Copilului cu mandatul și capacitatea de a promova drepturile copilului și a apăra respectarea acestora
  • Pensii
    • Pensia minimă garantată va crește la 520 de lei de la 1 ianuarie 2017
    • Pentru pensiile sub 2.000 de lei impozitul pe venit va scădea la 0% din 1 ianuarie 2017
    • Pensia minimă garantată va crește la 640 de lei de la 1 ianuarie 2018
    • 2017 - 1.000 de lei (punctul de pensie)
    • 2018 - 1.100 de lei (punctul de pensie)
    • 2019 - 1.265 de lei (punctul de pensie)
    • 2020 - 1.400 de lei (punctul de pensie)
    • Pentru pensiile peste 2.000 de lei impozitul va fi de 10% din suma care depășește plafonul, de la 1 ianuarie 2017
    • Contribuțiile sociale pentru pensii vor scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2017
    • 2020 (1 oct) - 1.775 (punctul de pensie)
  • Persoane cu dizabilități
    • Înființarea a 8 centre regionale specializate pentru asistarea copiilor cu tulburări de comportament.
    • Construcția, reabilitarea, modernizarea și dotarea unui număr de 43 de locuințe protejate și a 150 de centre de zi
      Măsurile se referă la persoane cu dizabilități
    • Elaborarea Planului Național de Accesibilitate
    • Modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
      Integrarea acestora în societate să se facă în mod real inclusiv prin creşterea ponderii numărului acestora în categoria salariaţilor.
    • Constituirea Fondului Național de Abilitate
      FNA este format 50% din taxa pe dizabilitate colectată de la angajatorii cu cel putin 50 de angajati, care nu au 4% angajați persoane cu dizabilități cu scopul de a sprijni integrarea persoanelor cu dizabilități pe piața muncii
    • Susținerea programelor de știri din cadrul televiziunilor prin plata integrală a interpreților
    • Creșterea gradului de subvenționare pentru serviciile de recuperare, dispozitive ajutătoare, tehnologii asistive prin CNAS.
    • Copiii vor beneficia gratuit de materiale igienico-sanitare, mijloace de protezare, ortezare, ori de câte ori au nevoie.
    • Diversificarea serviciilor de sprijin în vederea creșterii ocupării: muncă asistată, muncă la domiciliu, servicii de coaching.
    • Îmbunătățirea reglementării statutului asistentului personal
    • Creșterea sprijinului acordat familiilor care au în îngrijire persoane cu dizabilități
    • Dezvoltarea serviciilor de transport adaptat
    • Sancționarea entităților care nu respectă dreptul la acces al persoanelor cu dizabilități
  • Politici sociale
    • 10% din locurile la facultate vor fi rezervate pentru tinerii din mediul rural
      După absolvire va profesa în învățământul din mediul rural minim o durată egală cu perioada studiilor
    • Modificarea Legii nr.17/2000 privind asistența socială a persoanelor vârstnice și introducerea prestației de dependență potrivit modelelor europene
    • Dezvoltarea unui sistem național de indicatori de incluziune socială și calcularea anuală a acestora.
    • Integrarea și corelarea tuturor bazelor de date din domeniul asistenței sociale și crearea sistemului "e-asistență socială’’
    • Promovarea actului normativ privind înființarea și organizarea serviciilor de creștere și îngrijire a copiilor pe timpul zilei, adoptare 2017
    • Standardizarea calităţii în domeniul îngrijirii pe timp de zi a copiilor
    • Dezvoltarea serviciilor educaţionale şi de supraveghere din învăţământul preşcolar sau de îngrijire prin programe after-school
    • Dezvoltarea serviciilor de consiliere familială în cadrul serviciilor publice de astență socială de la nivelul primăriilor
    • Întărirea capacității de control și monitorizare a Inspecției Sociale
    • Dezvoltarea şi implementarea unui program naţional privind formarea profesională a personalului din domeniul asistenţei sociale
    • Asigurarea în fiecare localitate a cel puţin unui asistent social cu normă întreagă
    • Reducerea procentului de persoane care nu au utilizat niciodată internetul până la 25% în 4 ani
    • Crearea unui program al egalității de șanse pentru tinerii proveniți din medii dezavantajate
    • Finanțarea unui program de înființare, pe lângă primării, a centrelor comunitare de tineret
    • Asigurarea pachetului minim de servicii publice în fiecare localitate din mediul rural – 10 S (zece servicii)
      ● Sănătate: dispensar medical rural, centru medical de permanență ● Educație: școli, grădinițe, creșe ● Apă – canalizare: conformarea cu țintele obligatorii ale directivei apa-canal (91/271/ EC) ● Energie termică, electrică: iluminat public ● Transport, drumuri: modernizare/reabilitare drumuri comunale, județene, străzi, zone pietonale, poduri, pasaje, piste biciclete ● Salubrizare: conformare cu țintele obligtorii ● Cultură: cămin cultural ● Culte: reabilitare lăcaș de cult ● Sport: construcție/modernizare baze sportive pentru sport de masă și performanță ● Locuință: locuințe sociale, locuințe pentru tineri, locuințe de serviciu pentru specialiști, clădiri cu risc seismic
  • Programul HOPE
    • Firmele înființate de tinerii din familiile sărace vor beneficia de statutul de unități protejate autorizate
    • Se vor acorda minigranturi pentru 10.000 de astfel de tineri
  • Salariul minim brut
    • 2017 - 1450 lei
    • 2018 - 1510 lei
    • 2019 - 1625 lei
    • 2020 - 1750 lei
  • Sport
    • Educația fizică va deveni disciplină obligatorie în învățământ
    • Centre de selecție și inițiere județene
      Centrele se adresează copiilor și tinerilor cu vârste între 8 și 13 ani, cu pondere pe sporturile de interes national, dar și cu deschidere spre disciplinele cu tradiție locală. Acestea vor fi finanțate prioritar de autoritățile locale,susținute și de MTS, dar și de federațiile direct interesate
    • Centru de de exelență național
      Centrul este creat pentru federațiile de interes național; înființarea unor centre naționale de excelenţă (1-2), pentru sportivi de 14-18 ani, cu finanțări venite de la bugetul MTS, M.E.C., al federației respective și al administrațiilor locale.
    • Construirea a 2 săli polivalente de câte 10.000-15.000 de locuri
    • Construirea a 2 baze nautice caiac-canoe
    • Construirea a 2 baze de canotaj
    • Construirea a 4 patinoare acoperite
    • Construirea a 2 hipodromuri
    • Construirea a unui velodrom
  • Violența domestică
    • Program național pentru combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice
    • Elaborarea de norme metodologice privind emiterea Ordinelor de Protecție în regim de urgență
      Tot in program au zis ca nu se mai fac legi cu norme metodologice
    • Crearea unui sistem de monitorizare a Ordinelor de Protecție (dispozitive electronice, aplicații mobil).
    • Includerea în programa școlară a noțiunii de violență de gen și a perspectivei de gen
    • Înființarea de echipe specializate de intervenție la nivel județean în domeniul violenței în familie
    • Dezvoltarea unei rețele de cel puțin 20 locuințe protejate pentru victimele violenței în familie
    • Crearea a opt centre de criză pentru situațiile de viol
    • Dezvoltarea unei rețele de opt centre de asistență pentru agresori, la nivel zonal

Mediul de afaceri

Realizate total: 17

12.69%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 117

87.31%

  • Ajutoare de stat
    • Ajutoarele de stat pentru companii se vor acorda în funcție de dimensiunea acestora
      Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face astfel: 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro - 1 mil euro, 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 1.000.001 euro și 10 mil euro și 34% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 10 mil euro.
  • Antreprenoriat
    • Înființarea unor licee pentru antreprenoriat câte unul în fiecare județ
      Licee care să funcționeze în marile orașe după o programă axată în special pe ore de antreprenoriat, care vor asigura o calificare mai bună pentru tinerii care vor intra în programul de Start-up.
    • Programul național pentru dezvoltarea antreprenoriatului
      Finanțarea infrastructurii antreprenoriale la nivelul comunităților locale prin înființarea a cel puțin un incubator/parc industrial/parc tehnologic. Impact bugetar: 200 milioane € anual.
    • Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare
    • Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori
      Este vorba despre o bază de date publică online care va sta la baza construirii unei rețele de mentori voluntari care să ajute școlile în domeniul educației antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutați sau se vor înscrie în program și vor asista școlile din zona lor în funcție de nevoile școlilor și de disponibilitatea de timp. Asistența va fi oferită: sub formă de prezentări de principii; prin colaborări cu profesorii care predau educația antreprenorială și au nevoie de feed-back pentru lecțiile pe care le pregătesc; sub forma unor discuții cu elevii pentru a-i ajuta să își găsească vocația în mod pragmatic; sub forma unor jocuri de rol pentru angajare(oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu).
    • Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități, concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți
    • Proiecte studențești de grup contractate
    • Stimularea IMM-urilor pentru realizarea de produse cu înaltă valoare adăugată prin alocarea unui buget destinat achizițiilor publice în domeniul IT&C dedicat acestor companii
  • Debirocratizare
    • Inființarea Ministerului IMM-urilor, Antreprenoriatului și Turismului
    • Adoptarea unui Cod Economic până la 1 iulie 2017
      Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap) precum și reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României” și va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic. Aprobarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual până în 2022. În acest fel, agenții economici precum și cei interesați vor ști din timp ce măsuri economice îi vizează pentru următorii 5 ani de zile și asta cu cel puțin 6 luni mai devreme pentru măsurile care se aplică cu 1 ianuarie 2018.
    • Adoptarea unui Cod Administrativ până la 1 iulie 2017
      Va cuprinde legislația națională și legislația locală din domeniul administrativ: Statutul funcționarului public, Legea administrației publice locale etc. Maxim 700 de pagini.
    • Toate obligațiile fiscale se vor plăti online până la 1 decembrie 2018
    • Firmele vor putea depune toate formularele online începând cu 1 decembrie 2018
    • Inter-conectarea sistemelor informatice din toate instituțiile publice până la 1 decembrie 2018
    • Restrângerea la jumătate a numărului de taxe fiscale și nefiscale până la 1 ianuarie 2018
    • Nu se va solicita firmelor un document care se află la o instituție publică începând cu 1 ianuarie 2018
      În programul de guvernare prevederea este extinsă și la cetățeni
    • Înființarea unui departament guvernamental care să monitorizeze indicatorii de competitivitate
    • Publicarea pe website-ul Guvernului a Nomenclatorului tuturor taxelor din România până la 31 martie 2017
    • Extinderea numărului de instanțe specializate în materie comercială de la trei în prezent (Cluj, Pitești și Tg. Mureș) la 15, respectiv în București și în reședințele de județ în care funcționează curți de apel, instanțe unde își vor desfășura activitatea judecători specializați și care vor folosi într-o măsură mai mare procedurile simplificate.
    • Implementarea la nivel național a proiectului „Dosarul electronic”, pentru a reduce astfel costurile de administare a instanțelor (hârtie, spații de arhivare etc.) și costurile de deplasare, copiere, suportate de companii și cetățeni.
    • Cei care desfășoară activități independente vor trebui să depună o singură declarație pe an, de la 1 ianuarie 2018
    • Odată cu adoptarea noului Cod Economic, în România nu vor exista mai mult de 50 de taxe
    • Toate taxele fiscale vor putea fi plătite online de la 1 ianuarie 2018
    • IMM-urile vor depune maxim 5 formulare pe an
    • Cei care desfășoară activități independente vor depune un singur formular pe an
    • Înființarea unei instanțe pilot în materie de contencios administrativ și fiscal care să funcționeze în capitala țării.
    • Simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerțului și preluarea de către această instituție a unor proceduri, vizând societățile comerciale, derulate în prezent la nivelul instanțelor
    • Pregătirea cadrului de reglementare în vederea soluţionării disputelor cauzate de mijloacele online
  • Fiscalitate
    • Impozitul pe cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu 1-9 angajați va fi de 1% începând cu 1 martie 2017 până la plafonul de 500000 de euro al cifrei de afaceri
    • Impozitul pe profit al centrelor de cercetare-dezvoltarea va scădea la 0%
    • Impozitul pentru transferul de proprietăți va scădea la 0% din 1 martie 2017 dacă valoarea proprietății nu depășește 450000 de lei
    • Eliminarea timbrului de mediu pentru autovehicule
    • Eliminarea celor 20 de taxe percepute de Registrul Comerțului
    • Eliminarea a 33 de taxe consulare și de cetățenie
    • Eliminarea taxei pentru cazierul fiscal
    • Eliminarea taxei pentru TV
    • Eliminarea taxei pentru radio
    • Eliminarea taxei suplimentare pentru eliberarea pașaportului temporar
    • Eliminarea a 22 de taxe și tarife pentru pierderea sau modificarea actelor de identitate
    • Eliminarea a 13 taxe extrajudiciare de timbru
    • Eliminarea taxei pentru pescuitul sportiv/recreativ
    • Eliminarea a 4 taxe percepute de Ministerul de Interne pentru public
    • Eliminarea a 4 tarife percepute de către Casa Națională de Pensii
    • Plata automată a dobânzii pentru datoriile statului față de firme de la 1 ianuarie 2018
    • Calculul accizelor se va face la cursul valutar real de la 1 ianuarie 2018
    • Consolidarea primei poziții privind cea mai mică povară fiscală din Uniunea Europeană, prin atingerea nivelului minim impus de UE la accize și TVA până în 2022
    • ANAF va pune la dispoziția oamenilor de afaceri o listă cu agenții economici care au un comportament fiscal neadecvat
    • Instituțiile de control vor face cel mult un control pe an
    • De la 1 martie 2017 TVA-al pentru vânzarea de locuințe va scădea la 0%
    • De la 1 martie 2017 TVA-ul pentru materii prime și servicii în agricultură va scădea la 0%
    • De la 1 martie 2017 TVA-ul pentru servicii de publicitate va scădea la 9%
      În programul de guvernare TVA-ul la publicitate scade la 0%
    • Impozitul pentru transferul de proprietăți de peste 450000 de lei va fi de 3% începând cu 1 martie 2017
    • TVA-ul general va scădea la 18% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe dividende va scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Majorarea plafonului pentru opțiunea de înregistrare la plata TVA (în cazul IMM și PFA) la 1 milion de lei
    • Impozitul pe terenul agricol va scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe vehicule cu o capacitate cilindrică mai mică de 1600 de cc va scădea la 0% de la 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe venituri mai mari de 24000 lei/an va scădea la 10% din 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe venituri mai mici de 24000 lei/an va scădea la 0% din 1 ianuarie 2018
    • Nivelul contribuțiilor sociale va scădea la 35% din 1 ianuarie 2018
      CAS (10%) și CASS (25%)
    • Eliminarea contribuțiilor pentru șomaj de la 1 ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru concediu de la 1 ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru creanțe salariale de la ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru risc de accidente de la ianuarie 2018
    • Veniturile din activități independente care nu depășesc 24000 de lei pe an se vor impozita cu 0% din 1 ianuarie 2018
    • Veniturile din activități independente care depășesc 24000 de lei pe an se vor impozita cu 10% din suma care depășește plafonul de la 1 ianuarie 2018
    • Cei care desfășoară activități independente nu vor mai plăti contribuții sociale începând cu 1 ianuarie 2018
    • CASS se va plati o singura data de catre persoanele fizice care obțin venituri (exclusiv salariați, pensionari, persoane scutite de lege) la nivelul salariului minim pe economie.
    • Impozitul pe alte venituri obținute de persoane fizice va scădea la 10% începând cu 1 ianuarie 2018
      Se referă la chirii, arenda, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole etc.
    • Contribuțiile sociale pe alte venituri obținute de persoane fizice vor scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2019
      Se referă la chirii, arenda, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole etc.
    • Introducerea unui mecanism de taxare a profiturilor în sectorul resurselor naturale.
    • Stoparea externalizării profiturilor de către firmele multinaționale - începând cu 2018, se va implementa gradual (în doi ani) Directiva CE 1164/2016, care prevede acest lucru.
    • La sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22.75%.
      Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile legate de plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile.
    • O nouă lege a redevențelor până la finalul lui 2017. Aceste vor crește cu minim 20%
    • Extinderea neimpozitării venitului și pentru IT-știi cu studii medii
    • Extinderea neimpozitării venitului și pentru cei care lucrează în R&D
    • Persoane care desfășoară activități independente - CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat
    • Constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue
      Măsura se adresează firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție.
  • Înființarea unei afaceri
    • 1 SRL gratuit
    • 1 leu capital social
    • Pentru înregistrarea unei firme va fi necesară o singură zi
    • O e-semnătură electronică va fi oferită gratuit
    • 1 cont bancar va fi oferit gratuit de către stat
    • Cel puțin câte un incubator de afaceri în fiecare județ
    • Programele pentru start-up vor duce la o creștere cu 20% a numărului de firme din România
  • IT
    • Dezvoltarea unor centre de excelența în parteneriat cu universitățile și mediul de afaceri.
  • Măsuri de sprijin
  • Programe naționale
    • Program național de specializare inteligentă
      Programul se va realiza prin identificarea avantajelor competitive ale fiecărei regiuni din România și a posibilităților de generare de clustere competitive/inovative specifice.
    • Program de investiții publice de tip greenfield
      Construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; crearea unor platforme de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor; dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare produse necesare, etc.)
    • Programul Național “Promovarea proprietății intelectuale românești”
      Program care presupune organizarea la nivelul administrației centrale a unui sistem integrat de sprijin al cercetătorilor/inventatorilor români în vederea obținerii de către aceștia a drepturilor de proprietate intelectuala aferente propriilor descoperiri/inovații. Rezultatul este accesul oricărui cercetator/inovator român la o platformă economică prin care sa poată obține cu un efort minim, ca rezultat al serviciului public, protecția la nivel internațional a dreptului de proprietate intelectuala concrete aferente propriei descoperiri/invenții.
    • Programul de cercetare geologică a resurselor minerale în perioada 2017 – 2020
    • Program privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite.
      Exemplu: diversificarea producției finite obținute din același minereu – concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier și diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate)(Exemplu: instalație de producere a varului din piatra provenită din cariera Paraul Romanesc la S.C. Cuprumin SA Abrud: impact bugetar 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investiției 5 ani) (Exemplu: realizarea unei instalații de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril la Societatea Cuprumin SA Abrud: impact bugetar 25 milioane euro
    • Program privind domeniul Apelor Minerale
    • Program privind Flexibilizarea sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat
    • Program privind dezvoltarea și consolidarea drepturilor consumatorilor
    • Înfiinţarea Consiliului de Programare Economică (CPE) în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză
      CPE va fi un organism care va fundamenta orientările strategice de dezvoltare ale României. (Impact bugetar: 12 milioane ron pentru perioada 2017-2020)
    • Program privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare și evaluare a gradului de satisfacție a consumatorilor
    • Program privind stimularea constituirii/ funcționării adecvate a centrelor de consultanță și informare a consumatorilor
    • Creșterea procentajului sectorului TIC la peste 10% din PIB până în 2022
    • Stimularea modelelor antreprenoriale colective (cooperative), în special în domeniul TIC, printr-un calendar predictibil de taxare pe 20 de ani.
    • Derularea unui program național de înființare de parcuri tehnologice
      Programul se va realiza prin parteneriate extinse între Guvern, autorități publice locale, universități tehnice și companii private.
  • Turism
    • Alocarea a 280 de milioane de lei pentru promovarea României ca destinație turistică
    • Alocarea a 600 de milioane de lei pentru refacerea infrastructurii de acces în stațiuni și zone turistice
    • 450 de milioane de lei pentru revitalizarea turismului balnear
    • 5 miliarde de lei pentru dezvoltarea turismului în Delta Dunării
    • Centru național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a celor postliceale pentru formarea profesională a forței de muncă in domeniul turismului
    • Crearea la nivel de minister a unui buget de promovare a României
    • Deschiderea și eficientizarea activității birourilor de turism externe
    • Stabilirea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate
    • Adoptarea legii turismului
    • Drept de preemțiune la închirierea suprafețelor de plajă
      Se referă la operatorul economic care are în administrare structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în zona plajelor.
  • Poșta Română
    • Creșterea calității serviciilor poștale prin dezvoltarea paletei de servicii
    • Menținerea unui climat concurențial în piața de servicii poștale
    • Măsuri de eficientizare a activității operatorilor poștali la care statul este acționar majoritar
    • Dezvoltarea relațiilor de colaborare transfrontaliera cu operatori străini de servicii poștale
    • Modernizarea și eficientizarea CN Poşta Română prin diversificarea paletei de servicii și automatizarea centrelor de sortare
    • Sprijinirea capitalizării/finanțării activității CNPR pentru implementarea necesităților investiționale precum și identificarea soluțiilor pentru problematica datoriilor istorice ale CNPR față de stat
    • Integrarea informatică, informaționala și logistică superioară a operatorilor poștali cu IMM/magazine online
    • Accentuarea integrării între serviciile poștale și cele financiare
      Implică aportul operatorilor poștali la incluziunea socială, teritorială și financiară a cetățenilor.
    • Adaptarea legislației serviciilor poștale la evoluția pieței/mediului tehnic/digital
    • Întărirea guvernanței corporative la standarde internaționale pentru C.N. Poșta Română S.A.
    • Implicarea superioară a C.N. Poșta Română în comunitățile în care își desfășoară activitatea prin inițiative și programe de responsabilitate socială corporativă
    • Recunoașterea serviciului poștal universal ca serviciu public și compensarea corectă a furnizorului

Realizate electoral: 17

22.37%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 59

77.63%

  • Antreprenoriat
  • Debirocratizare
    • Inființarea Ministerului IMM-urilor, Antreprenoriatului și Turismului
    • Adoptarea unui Cod Economic până la 1 iulie 2017
      Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap) precum și reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României” și va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic. Aprobarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual până în 2022. În acest fel, agenții economici precum și cei interesați vor ști din timp ce măsuri economice îi vizează pentru următorii 5 ani de zile și asta cu cel puțin 6 luni mai devreme pentru măsurile care se aplică cu 1 ianuarie 2018.
    • Adoptarea unui Cod Administrativ până la 1 iulie 2017
      Va cuprinde legislația națională și legislația locală din domeniul administrativ: Statutul funcționarului public, Legea administrației publice locale etc. Maxim 700 de pagini.
    • Toate obligațiile fiscale se vor plăti online până la 1 decembrie 2018
    • Firmele vor putea depune toate formularele online începând cu 1 decembrie 2018
    • Inter-conectarea sistemelor informatice din toate instituțiile publice până la 1 decembrie 2018
    • Restrângerea la jumătate a numărului de taxe fiscale și nefiscale până la 1 ianuarie 2018
    • Nu se va solicita firmelor un document care se află la o instituție publică începând cu 1 ianuarie 2018
      În programul de guvernare prevederea este extinsă și la cetățeni
    • Înființarea unui departament guvernamental care să monitorizeze indicatorii de competitivitate
    • Publicarea pe website-ul Guvernului a Nomenclatorului tuturor taxelor din România până la 31 martie 2017
    • Extinderea numărului de instanțe specializate în materie comercială de la trei în prezent (Cluj, Pitești și Tg. Mureș) la 15, respectiv în București și în reședințele de județ în care funcționează curți de apel, instanțe unde își vor desfășura activitatea judecători specializați și care vor folosi într-o măsură mai mare procedurile simplificate.
    • Implementarea la nivel național a proiectului „Dosarul electronic”, pentru a reduce astfel costurile de administare a instanțelor (hârtie, spații de arhivare etc.) și costurile de deplasare, copiere, suportate de companii și cetățeni.
    • Cei care desfășoară activități independente vor trebui să depună o singură declarație pe an, de la 1 ianuarie 2018
  • Fiscalitate
    • Impozitul pe cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu 1-9 angajați va fi de 1% începând cu 1 martie 2017 până la plafonul de 500000 de euro al cifrei de afaceri
    • Impozitul pe profit al centrelor de cercetare-dezvoltarea va scădea la 0%
    • Impozitul pentru transferul de proprietăți va scădea la 0% din 1 martie 2017 dacă valoarea proprietății nu depășește 450000 de lei
    • Eliminarea timbrului de mediu pentru autovehicule
    • Eliminarea celor 20 de taxe percepute de Registrul Comerțului
    • Eliminarea a 33 de taxe consulare și de cetățenie
    • Eliminarea taxei pentru cazierul fiscal
    • Eliminarea taxei pentru TV
    • Eliminarea taxei pentru radio
    • Eliminarea taxei suplimentare pentru eliberarea pașaportului temporar
    • Eliminarea a 22 de taxe și tarife pentru pierderea sau modificarea actelor de identitate
    • Eliminarea a 13 taxe extrajudiciare de timbru
    • Eliminarea taxei pentru pescuitul sportiv/recreativ
    • Eliminarea a 4 taxe percepute de Ministerul de Interne pentru public
    • Eliminarea a 4 tarife percepute de către Casa Națională de Pensii
    • Plata automată a dobânzii pentru datoriile statului față de firme de la 1 ianuarie 2018
    • Calculul accizelor se va face la cursul valutar real de la 1 ianuarie 2018
    • Consolidarea primei poziții privind cea mai mică povară fiscală din Uniunea Europeană, prin atingerea nivelului minim impus de UE la accize și TVA până în 2022
    • ANAF va pune la dispoziția oamenilor de afaceri o listă cu agenții economici care au un comportament fiscal neadecvat
    • Instituțiile de control vor face cel mult un control pe an
    • De la 1 martie 2017 TVA-al pentru vânzarea de locuințe va scădea la 0%
    • De la 1 martie 2017 TVA-ul pentru materii prime și servicii în agricultură va scădea la 0%
    • De la 1 martie 2017 TVA-ul pentru servicii de publicitate va scădea la 9%
      În programul de guvernare TVA-ul la publicitate scade la 0%
    • Impozitul pentru transferul de proprietăți de peste 450000 de lei va fi de 3% începând cu 1 martie 2017
    • TVA-ul general va scădea la 18% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe dividende va scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Majorarea plafonului pentru opțiunea de înregistrare la plata TVA (în cazul IMM și PFA) la 1 milion de lei
    • Impozitul pe terenul agricol va scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe vehicule cu o capacitate cilindrică mai mică de 1600 de cc va scădea la 0% de la 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe venituri mai mari de 24000 lei/an va scădea la 10% din 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe venituri mai mici de 24000 lei/an va scădea la 0% din 1 ianuarie 2018
    • Nivelul contribuțiilor sociale va scădea la 35% din 1 ianuarie 2018
      CAS (10%) și CASS (25%)
    • Eliminarea contribuțiilor pentru șomaj de la 1 ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru concediu de la 1 ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru creanțe salariale de la ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru risc de accidente de la ianuarie 2018
    • Veniturile din activități independente care nu depășesc 24000 de lei pe an se vor impozita cu 0% din 1 ianuarie 2018
    • Veniturile din activități independente care depășesc 24000 de lei pe an se vor impozita cu 10% din suma care depășește plafonul de la 1 ianuarie 2018
    • Cei care desfășoară activități independente nu vor mai plăti contribuții sociale începând cu 1 ianuarie 2018
    • CASS se va plati o singura data de catre persoanele fizice care obțin venituri (exclusiv salariați, pensionari, persoane scutite de lege) la nivelul salariului minim pe economie.
    • Impozitul pe alte venituri obținute de persoane fizice va scădea la 10% începând cu 1 ianuarie 2018
      Se referă la chirii, arenda, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole etc.
    • Contribuțiile sociale pe alte venituri obținute de persoane fizice vor scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2019
      Se referă la chirii, arenda, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole etc.
    • Introducerea unui mecanism de taxare a profiturilor în sectorul resurselor naturale.
    • Stoparea externalizării profiturilor de către firmele multinaționale - începând cu 2018, se va implementa gradual (în doi ani) Directiva CE 1164/2016, care prevede acest lucru.
  • Înființarea unei afaceri
    • 1 SRL gratuit
    • 1 leu capital social
    • Pentru înregistrarea unei firme va fi necesară o singură zi
    • O e-semnătură electronică va fi oferită gratuit
    • 1 cont bancar va fi oferit gratuit de către stat
    • Cel puțin câte un incubator de afaceri în fiecare județ
    • Programele pentru start-up vor duce la o creștere cu 20% a numărului de firme din România
  • Măsuri de sprijin
  • Turism
    • Alocarea a 280 de milioane de lei pentru promovarea României ca destinație turistică
    • Alocarea a 600 de milioane de lei pentru refacerea infrastructurii de acces în stațiuni și zone turistice
    • 450 de milioane de lei pentru revitalizarea turismului balnear
    • 5 miliarde de lei pentru dezvoltarea turismului în Delta Dunării

Realizate guvernamental: 17

13.49%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 109

86.51%

  • Ajutoare de stat
    • Ajutoarele de stat pentru companii se vor acorda în funcție de dimensiunea acestora
      Alocările privind ajutoarele de stat acordate de către Guvern se vor face astfel: 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 100.000 euro - 1 mil euro, 33% din fonduri pentru companiile cu cifră de afaceri cuprinsă între 1.000.001 euro și 10 mil euro și 34% pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 10 mil euro.
  • Antreprenoriat
    • Înființarea unor licee pentru antreprenoriat câte unul în fiecare județ
      Licee care să funcționeze în marile orașe după o programă axată în special pe ore de antreprenoriat, care vor asigura o calificare mai bună pentru tinerii care vor intra în programul de Start-up.
    • Programul național pentru dezvoltarea antreprenoriatului
      Finanțarea infrastructurii antreprenoriale la nivelul comunităților locale prin înființarea a cel puțin un incubator/parc industrial/parc tehnologic. Impact bugetar: 200 milioane € anual.
    • Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare
    • Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori
      Este vorba despre o bază de date publică online care va sta la baza construirii unei rețele de mentori voluntari care să ajute școlile în domeniul educației antreprenoriale. Voluntarii vor fi recrutați sau se vor înscrie în program și vor asista școlile din zona lor în funcție de nevoile școlilor și de disponibilitatea de timp. Asistența va fi oferită: sub formă de prezentări de principii; prin colaborări cu profesorii care predau educația antreprenorială și au nevoie de feed-back pentru lecțiile pe care le pregătesc; sub forma unor discuții cu elevii pentru a-i ajuta să își găsească vocația în mod pragmatic; sub forma unor jocuri de rol pentru angajare(oferind elevilor posibilitatea de a experimenta un interviu, de exemplu).
    • Înființarea de Societăți Antreprenoriale Studențești (SAS) în universități, concomitent cu stabilirea unui Fond Național de Investiții în Afaceri Pornite de Studenți
    • Proiecte studențești de grup contractate
    • Stimularea IMM-urilor pentru realizarea de produse cu înaltă valoare adăugată prin alocarea unui buget destinat achizițiilor publice în domeniul IT&C dedicat acestor companii
  • Debirocratizare
    • Inființarea Ministerului IMM-urilor, Antreprenoriatului și Turismului
    • Adoptarea unui Cod Economic până la 1 iulie 2017
      Includerea tuturor legilor care vizează domeniul economic într-un pachet legislativ unitar ce va fi pus gratuit la dispoziția tuturor agenților economici și persoanelor fizice care desfășoară activități independente. Eliminarea din acest pachet legislativ a tuturor prevederilor contrare (care se bat cap în cap) precum și reducerea numărului de articole și capitole cu peste jumătate din numărul actual sunt condiții obligatorii. Codul legislativ va purta numele “Codul Economic al României” și va conține Codul Fiscal, Codul de Procedură Fiscală, Legea de Înființare a Societăților Comerciale, Legea Evaziunii Fiscale și toate celelalte legi cu caracter economic. Aprobarea Codului Economic al României se va face cel târziu la 1 iulie 2017, iar măsurile cuprinse în el se vor aplica cu 1 ianuarie 2018, gradual până în 2022. În acest fel, agenții economici precum și cei interesați vor ști din timp ce măsuri economice îi vizează pentru următorii 5 ani de zile și asta cu cel puțin 6 luni mai devreme pentru măsurile care se aplică cu 1 ianuarie 2018.
    • Adoptarea unui Cod Administrativ până la 1 iulie 2017
      Va cuprinde legislația națională și legislația locală din domeniul administrativ: Statutul funcționarului public, Legea administrației publice locale etc. Maxim 700 de pagini.
    • Toate obligațiile fiscale se vor plăti online până la 1 decembrie 2018
    • Firmele vor putea depune toate formularele online începând cu 1 decembrie 2018
    • Inter-conectarea sistemelor informatice din toate instituțiile publice până la 1 decembrie 2018
    • Nu se va solicita firmelor un document care se află la o instituție publică începând cu 1 ianuarie 2018
      În programul de guvernare prevederea este extinsă și la cetățeni
    • Înființarea unui departament guvernamental care să monitorizeze indicatorii de competitivitate
    • Extinderea numărului de instanțe specializate în materie comercială de la trei în prezent (Cluj, Pitești și Tg. Mureș) la 15, respectiv în București și în reședințele de județ în care funcționează curți de apel, instanțe unde își vor desfășura activitatea judecători specializați și care vor folosi într-o măsură mai mare procedurile simplificate.
    • Implementarea la nivel național a proiectului „Dosarul electronic”, pentru a reduce astfel costurile de administare a instanțelor (hârtie, spații de arhivare etc.) și costurile de deplasare, copiere, suportate de companii și cetățeni.
    • Cei care desfășoară activități independente vor trebui să depună o singură declarație pe an, de la 1 ianuarie 2018
    • Odată cu adoptarea noului Cod Economic, în România nu vor exista mai mult de 50 de taxe
    • Toate taxele fiscale vor putea fi plătite online de la 1 ianuarie 2018
    • IMM-urile vor depune maxim 5 formulare pe an
    • Cei care desfășoară activități independente vor depune un singur formular pe an
    • Înființarea unei instanțe pilot în materie de contencios administrativ și fiscal care să funcționeze în capitala țării.
    • Simplificarea accesului la serviciile Registrului Comerțului și preluarea de către această instituție a unor proceduri, vizând societățile comerciale, derulate în prezent la nivelul instanțelor
    • Pregătirea cadrului de reglementare în vederea soluţionării disputelor cauzate de mijloacele online
  • Fiscalitate
    • Impozitul pe cifra de afaceri a microîntreprinderilor cu 1-9 angajați va fi de 1% începând cu 1 martie 2017 până la plafonul de 500000 de euro al cifrei de afaceri
    • Impozitul pe profit al centrelor de cercetare-dezvoltarea va scădea la 0%
    • Impozitul pentru transferul de proprietăți va scădea la 0% din 1 martie 2017 dacă valoarea proprietății nu depășește 450000 de lei
    • Eliminarea timbrului de mediu pentru autovehicule
    • Eliminarea celor 20 de taxe percepute de Registrul Comerțului
    • Eliminarea a 33 de taxe consulare și de cetățenie
    • Eliminarea taxei pentru cazierul fiscal
    • Eliminarea taxei pentru TV
    • Eliminarea taxei pentru radio
    • Eliminarea taxei suplimentare pentru eliberarea pașaportului temporar
    • Eliminarea a 22 de taxe și tarife pentru pierderea sau modificarea actelor de identitate
    • Eliminarea a 13 taxe extrajudiciare de timbru
    • Eliminarea taxei pentru pescuitul sportiv/recreativ
    • Eliminarea a 4 taxe percepute de Ministerul de Interne pentru public
    • Eliminarea a 4 tarife percepute de către Casa Națională de Pensii
    • Plata automată a dobânzii pentru datoriile statului față de firme de la 1 ianuarie 2018
    • Calculul accizelor se va face la cursul valutar real de la 1 ianuarie 2018
    • Consolidarea primei poziții privind cea mai mică povară fiscală din Uniunea Europeană, prin atingerea nivelului minim impus de UE la accize și TVA până în 2022
    • ANAF va pune la dispoziția oamenilor de afaceri o listă cu agenții economici care au un comportament fiscal neadecvat
    • Instituțiile de control vor face cel mult un control pe an
    • De la 1 martie 2017 TVA-al pentru vânzarea de locuințe va scădea la 0%
    • De la 1 martie 2017 TVA-ul pentru materii prime și servicii în agricultură va scădea la 0%
    • De la 1 martie 2017 TVA-ul pentru servicii de publicitate va scădea la 9%
      În programul de guvernare TVA-ul la publicitate scade la 0%
    • Impozitul pentru transferul de proprietăți de peste 450000 de lei va fi de 3% începând cu 1 martie 2017
    • TVA-ul general va scădea la 18% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe dividende va scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Majorarea plafonului pentru opțiunea de înregistrare la plata TVA (în cazul IMM și PFA) la 1 milion de lei
    • Impozitul pe terenul agricol va scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe venituri mai mari de 24000 lei/an va scădea la 10% din 1 ianuarie 2018
    • Impozitul pe venituri mai mici de 24000 lei/an va scădea la 0% din 1 ianuarie 2018
    • Nivelul contribuțiilor sociale va scădea la 35% din 1 ianuarie 2018
      CAS (10%) și CASS (25%)
    • Eliminarea contribuțiilor pentru șomaj de la 1 ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru concediu de la 1 ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru creanțe salariale de la ianuarie 2018
    • Eliminarea contribuțiilor pentru risc de accidente de la ianuarie 2018
    • Veniturile din activități independente care nu depășesc 24000 de lei pe an se vor impozita cu 0% din 1 ianuarie 2018
    • Veniturile din activități independente care depășesc 24000 de lei pe an se vor impozita cu 10% din suma care depășește plafonul de la 1 ianuarie 2018
    • Cei care desfășoară activități independente nu vor mai plăti contribuții sociale începând cu 1 ianuarie 2018
    • CASS se va plati o singura data de catre persoanele fizice care obțin venituri (exclusiv salariați, pensionari, persoane scutite de lege) la nivelul salariului minim pe economie.
    • Impozitul pe alte venituri obținute de persoane fizice va scădea la 10% începând cu 1 ianuarie 2018
      Se referă la chirii, arenda, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole etc.
    • Contribuțiile sociale pe alte venituri obținute de persoane fizice vor scădea la 0% începând cu 1 ianuarie 2019
      Se referă la chirii, arenda, dobânzi, cedare bunuri, venituri agricole etc.
    • Introducerea unui mecanism de taxare a profiturilor în sectorul resurselor naturale.
    • Stoparea externalizării profiturilor de către firmele multinaționale - începând cu 2018, se va implementa gradual (în doi ani) Directiva CE 1164/2016, care prevede acest lucru.
    • La sfârşitul anului 2017, se va modifica baza de calcul a salariului brut prin creşterea acestuia cu 22.75%.
      Măsura nu va implica creşterea cheltuielilor salariale pentru angajator, ci doar uniformizarea salariului brut cu totalul cheltuielilor aferente unui salariu. Totodată, vor fi eliminate inechităţile legate de plata contribuţiilor în procente egale, pentru toţi salariaţii din România, prin renunţarea la actualele plafoane privind contribuţiile.
    • O nouă lege a redevențelor până la finalul lui 2017. Aceste vor crește cu minim 20%
    • Extinderea neimpozitării venitului și pentru IT-știi cu studii medii
    • Extinderea neimpozitării venitului și pentru cei care lucrează în R&D
    • Persoane care desfășoară activități independente - CAS-ul se va putea plăti la fondurile proprii de pensii (private), fără a mai exista obligația de a se plăti la bugetul asigurărilor sociale de stat
    • Constituirea unei direcții în cadrul ANAF (și cooperare cu Registrul Comerțului) pe tematica firmelor cu pierderi continue
      Măsura se adresează firmelor cu pierderi continue (peste 3 ani la rând), companiilor care au cifra de afaceri nulă și a creditelor acordate de acționarii privați propriilor firme cu pierderi precum şi consolidarea Direcției de Prețuri de Transfer din aceeași instituție.
  • Înființarea unei afaceri
    • 1 SRL gratuit
    • 1 leu capital social
    • Pentru înregistrarea unei firme va fi necesară o singură zi
    • O e-semnătură electronică va fi oferită gratuit
    • 1 cont bancar va fi oferit gratuit de către stat
    • Cel puțin câte un incubator de afaceri în fiecare județ
  • IT
    • Dezvoltarea unor centre de excelența în parteneriat cu universitățile și mediul de afaceri.
  • Măsuri de sprijin
  • Programe naționale
    • Program național de specializare inteligentă
      Programul se va realiza prin identificarea avantajelor competitive ale fiecărei regiuni din România și a posibilităților de generare de clustere competitive/inovative specifice.
    • Program de investiții publice de tip greenfield
      Construirea/modernizarea uzinei metalurgice de la Zlatna; crearea unor platforme de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor; dezvoltarea sectorului zootehnic prin construirea de abatoare, centre de depozitare produse necesare, etc.)
    • Programul Național “Promovarea proprietății intelectuale românești”
      Program care presupune organizarea la nivelul administrației centrale a unui sistem integrat de sprijin al cercetătorilor/inventatorilor români în vederea obținerii de către aceștia a drepturilor de proprietate intelectuala aferente propriilor descoperiri/inovații. Rezultatul este accesul oricărui cercetator/inovator român la o platformă economică prin care sa poată obține cu un efort minim, ca rezultat al serviciului public, protecția la nivel internațional a dreptului de proprietate intelectuala concrete aferente propriei descoperiri/invenții.
    • Programul de cercetare geologică a resurselor minerale în perioada 2017 – 2020
    • Program privind valorificarea durabilă a resurselor minerale prin diversificarea produselor finite.
      Exemplu: diversificarea producției finite obținute din același minereu – concentratul de cupru, prin separarea concentratului de fier și diversificarea gamei de produse prin includerea varului industrial în sortimentele valorificate)(Exemplu: instalație de producere a varului din piatra provenită din cariera Paraul Romanesc la S.C. Cuprumin SA Abrud: impact bugetar 4,5 milioane euro, perioada de recuperare a investiției 5 ani) (Exemplu: realizarea unei instalații de recuperare a metalelor din apele acide provenite din haldele de steril la Societatea Cuprumin SA Abrud: impact bugetar 25 milioane euro
    • Program privind domeniul Apelor Minerale
    • Program privind Flexibilizarea sistemului de susținere și promovare a exportului cu finanțare de la bugetul de stat
    • Program privind dezvoltarea și consolidarea drepturilor consumatorilor
    • Înfiinţarea Consiliului de Programare Economică (CPE) în cadrul Comisiei Naţionale de Prognoză
      CPE va fi un organism care va fundamenta orientările strategice de dezvoltare ale României. (Impact bugetar: 12 milioane ron pentru perioada 2017-2020)
    • Program privind dezvoltarea instrumentelor de informare, educare și evaluare a gradului de satisfacție a consumatorilor
    • Program privind stimularea constituirii/ funcționării adecvate a centrelor de consultanță și informare a consumatorilor
    • Creșterea procentajului sectorului TIC la peste 10% din PIB până în 2022
    • Stimularea modelelor antreprenoriale colective (cooperative), în special în domeniul TIC, printr-un calendar predictibil de taxare pe 20 de ani.
    • Derularea unui program național de înființare de parcuri tehnologice
      Programul se va realiza prin parteneriate extinse între Guvern, autorități publice locale, universități tehnice și companii private.
  • Turism
    • Centru național de învățământ și reînființarea școlilor de meserii, inclusiv a celor postliceale pentru formarea profesională a forței de muncă in domeniul turismului
    • Crearea la nivel de minister a unui buget de promovare a României
    • Deschiderea și eficientizarea activității birourilor de turism externe
    • Stabilirea și dezvoltarea localităților cu potențial turistic care pot valorifica zonele naturale protejate
    • Adoptarea legii turismului
    • Drept de preemțiune la închirierea suprafețelor de plajă
      Se referă la operatorul economic care are în administrare structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare în zona plajelor.
  • Poșta Română
    • Creșterea calității serviciilor poștale prin dezvoltarea paletei de servicii
    • Menținerea unui climat concurențial în piața de servicii poștale
    • Măsuri de eficientizare a activității operatorilor poștali la care statul este acționar majoritar
    • Dezvoltarea relațiilor de colaborare transfrontaliera cu operatori străini de servicii poștale
    • Modernizarea și eficientizarea CN Poşta Română prin diversificarea paletei de servicii și automatizarea centrelor de sortare
    • Sprijinirea capitalizării/finanțării activității CNPR pentru implementarea necesităților investiționale precum și identificarea soluțiilor pentru problematica datoriilor istorice ale CNPR față de stat
    • Integrarea informatică, informaționala și logistică superioară a operatorilor poștali cu IMM/magazine online
    • Accentuarea integrării între serviciile poștale și cele financiare
      Implică aportul operatorilor poștali la incluziunea socială, teritorială și financiară a cetățenilor.
    • Adaptarea legislației serviciilor poștale la evoluția pieței/mediului tehnic/digital
    • Întărirea guvernanței corporative la standarde internaționale pentru C.N. Poșta Română S.A.
    • Implicarea superioară a C.N. Poșta Română în comunitățile în care își desfășoară activitatea prin inițiative și programe de responsabilitate socială corporativă
    • Recunoașterea serviciului poștal universal ca serviciu public și compensarea corectă a furnizorului

Piața muncii

Realizate total: 0

0%

Partial realizate: 1

2.5%

Nerealizate: 39

97.5%

  • Angajabilitate
    • Întreprinderi <50 salariați care angajează minim 5 ucenici, pentru minim 2 ani vor primi 500 euro / ucenic
    • Transformarea internship-ului în contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, dar minim 2 ani - 1.000 de euro/angajat
    • Locuri de muncă temporare în sectorul public pentru dobândirea de competențe profesionale - 10.000 de locuri de muncă în 2017 și 2018
      Programe de tip „Pasarela”: locurile de muncă din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajați pentru a dobândi „abilități transferabile” în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanţa 10.000 de contracte de muncă suplimentare în 2 ani (în sectorul public, la nivel local) în sistemul pasarela.
    • Înființarea pe lângă autoritățile publice locale a unor centre unde se vor organiza cursuri de dezvoltate personală și profesională pentru tineri (limbi străine, pictură, muzică, antreprenoriat, TIC etc.)
    • Stabilirea unei sume anuale ce poate fi dedusă din impozitul datorat de fiecare persoană pentru cheltuielile educaționale (rechizite, taxe școlare, cursuri de formare, participare la conferințe)
    • Program de ucenicie pentru 30000 de tineri între 18-24 de ani
      Angajatorul primește 500 de lei pe lună pentru fiecare ucenic. Cost estimat - 160 de milioane de euro
    • Stagii pentru 52.000 de tineri între 20-24 de ani
      Angajatorul primește 750 de lei pe lună pentru fiecare stagiar; stagiul va fi de maxim 6 luni
    • Programul România Profesională
      Program de susținere în parteneriat public-privat a școlilor profesionale și de meserii, program care să susțină formarea tinerilor în meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc). În acest moment una dintre problemele cele mai stringente ale economiei reprezentând-o lipsa forței de muncă adecvată.
    • Introducerea de noi tipuri de contracte de muncă (exemplu, teleworking, net-jobs)
    • Înfiinţarea şi organizarea Agenţiilor de Mediere între cererea şi oferta de muncă zilieră din mediul rural
    • Stimularea dezvoltării unei rețele de specialiști pentru consiliere și informare privind locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilități
    • Realizarea unor programe de formare profesională a salariaților, care să fie corelate cu necesitățile pieței muncii
    • Instituirea unei prime lunare de 1.000 de lei pentru angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare pe o perioadă de maxim 3 ani
    • Subvenții lunare de 250 de Euro, plus 300 de lei, pe o perioadă de 1-3 ani pentru angajatorii care organizează cursuri de ucenicie pentru fiecare tânăr încadrat
    • Subvenții de 300 Euro/lună, plus 750 de lei pentru angajatorii care organizează stagii de specializare pentru fiecare tânăr angajat
    • Introducerea unei prime care să stimuleze înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare
      Se acordă în cuantum unic, raportată la valoarea indicatorului social de referință, ca alternativă la eliminarea acordării indemnizației de șomaj absolvenților instituțiilor de învățământ (acordată tinerilor între 16-24 de ani). Beneficiari 18.000 tineri care primesc anual ajutor de șomaj, buget 18 milioane lei/anual, BAS, implementare 2017 – 2020
  • Politici în domeniul muncii
    • Crearea Cardului de Asigurat în Sistemul Asigurărilor Sociale
    • Realizare unei hărți a resursei umane în funcție de calificări și competențe
    • Realizarea Strategiei Naționale pentru locurile de muncă verzi
    • Cooptarea asociațiilor de reprezentare a tinerilor în procesul de evaluare a programelor de studii
    • Modificarea Legii 62/2011 – Legea Dialogului Social
    • Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaționale
    • Creșterea procentajului personalului TIC în totalul angajaților prin măsuri dedicate sectorului IT
    • Măsuri de ordin legislativ și administrativ privind dezvoltarea/retenția forței de muncă și a pieței comunicațiilor electronice
    • Implementarea programului național de consiliere și orientare în carieră în parteneriat cu Ministerul Muncii și Ministerul Educației
    • Implementarea programului național pentru promovarea voluntariatului, a educației civice și a implicării sociale în parteneriat cu Ministerul Educației.
  • Stimularea forței de muncă
    • Asigurarea calității de angajat pe tot parcursul anului, pentru salariații sezonieri cu contract de muncă de cel puțin 6 luni/an, prin modificarea legislației
    • Set de stimulente financiare in vederea atragerii tinerilor înapoi în țară, precum subvenționarea chiriei, garantarea unui fond de investiții, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp
    • Program de prognoză a evoluției pieței muncii, de gestiune a curriculei școlare împreună cu Ministerul Educației și Ministerul Muncii
    • Dezvoltarea unui portal online pentru tineri care sa cuprindă oferta educațională, locuri de muncă, oferta formare continuă, posibilități de finanțare, obiective și informații culturale
    • Implementarea unor proceduri clare de recunoaștere a activităților de voluntariat pe baza Cadrului Național al Calificărilor
    • 108 milioane de euro (27 pe an) pentru programe de formare profesională a salariaților la inițiativa angajatorilor
    • Realizarea unei analize la nivel național asupra forței de muncă
    • Universități finanțate în funcție de angajare
      Creșterea ponderii criteriului privind gradul de angajare în finanțarea instituțiilor de învățământ superior, precum și în clasificarea și evaluarea externă a instituțiilor de învățământ superior.
    • Programele pentru start-up vor genera peste 60.000 de locuri noi de muncă până în 2020
    • Introducerea tichetelor de formare profesională în vederea reconversiei profesionale
    • Pachet integrat de măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată
  • Venituri salariale
    • Primul salariu: Garantare salariu de încadrare 2.500 lei brut în primii 3 ani de muncă
      DURATĂ PROGRAM: 4 ani IMPACT ANUAL: 180 milioane € SURSA: Bugetul de stat BENENEFICIARI: 40.000 tineri/an
    • Primul salariu: Subvenționare 50% din cheltuielile angajatorului, în cei 3 ani, cu menținerea angajării pe 5 ani.
    • Subvenții acordate angajatorilor de 200 de euro, plus 500 de lei/ lună pentru fiecare persoană angajată pe o perioadă de 12 luni, cu condiția de a menține locul de muncă nou creat cel puțin 18 luni.

Realizate electoral: 0

0%

Partial realizate: 1

5.56%

Nerealizate: 17

94.44%

  • Angajabilitate
    • Întreprinderi <50 salariați care angajează minim 5 ucenici, pentru minim 2 ani vor primi 500 euro / ucenic
    • Transformarea internship-ului în contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, dar minim 2 ani - 1.000 de euro/angajat
    • Locuri de muncă temporare în sectorul public pentru dobândirea de competențe profesionale - 10.000 de locuri de muncă în 2017 și 2018
      Programe de tip „Pasarela”: locurile de muncă din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajați pentru a dobândi „abilități transferabile” în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanţa 10.000 de contracte de muncă suplimentare în 2 ani (în sectorul public, la nivel local) în sistemul pasarela.
    • Înființarea pe lângă autoritățile publice locale a unor centre unde se vor organiza cursuri de dezvoltate personală și profesională pentru tineri (limbi străine, pictură, muzică, antreprenoriat, TIC etc.)
    • Stabilirea unei sume anuale ce poate fi dedusă din impozitul datorat de fiecare persoană pentru cheltuielile educaționale (rechizite, taxe școlare, cursuri de formare, participare la conferințe)
    • Program de ucenicie pentru 30000 de tineri între 18-24 de ani
      Angajatorul primește 500 de lei pe lună pentru fiecare ucenic. Cost estimat - 160 de milioane de euro
    • Stagii pentru 52.000 de tineri între 20-24 de ani
      Angajatorul primește 750 de lei pe lună pentru fiecare stagiar; stagiul va fi de maxim 6 luni
  • Stimularea forței de muncă
    • Asigurarea calității de angajat pe tot parcursul anului, pentru salariații sezonieri cu contract de muncă de cel puțin 6 luni/an, prin modificarea legislației
    • Set de stimulente financiare in vederea atragerii tinerilor înapoi în țară, precum subvenționarea chiriei, garantarea unui fond de investiții, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp
    • Program de prognoză a evoluției pieței muncii, de gestiune a curriculei școlare împreună cu Ministerul Educației și Ministerul Muncii
    • Dezvoltarea unui portal online pentru tineri care sa cuprindă oferta educațională, locuri de muncă, oferta formare continuă, posibilități de finanțare, obiective și informații culturale
    • Implementarea unor proceduri clare de recunoaștere a activităților de voluntariat pe baza Cadrului Național al Calificărilor
    • 108 milioane de euro (27 pe an) pentru programe de formare profesională a salariaților la inițiativa angajatorilor
    • Realizarea unei analize la nivel național asupra forței de muncă
    • Universități finanțate în funcție de angajare
      Creșterea ponderii criteriului privind gradul de angajare în finanțarea instituțiilor de învățământ superior, precum și în clasificarea și evaluarea externă a instituțiilor de învățământ superior.
    • Programele pentru start-up vor genera peste 60.000 de locuri noi de muncă până în 2020
  • Venituri salariale

Realizate guvernamental: 0

0%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 36

100%

  • Angajabilitate
    • Întreprinderi <50 salariați care angajează minim 5 ucenici, pentru minim 2 ani vor primi 500 euro / ucenic
    • Transformarea internship-ului în contracte de muncă pe perioadă nedeterminată, dar minim 2 ani - 1.000 de euro/angajat
    • Locuri de muncă temporare în sectorul public pentru dobândirea de competențe profesionale - 10.000 de locuri de muncă în 2017 și 2018
      Programe de tip „Pasarela”: locurile de muncă din sectorul public pot fi oferite temporar tinerilor dezavantajați pentru a dobândi „abilități transferabile” în joburile din sectorul privat. Guvernul va finanţa 10.000 de contracte de muncă suplimentare în 2 ani (în sectorul public, la nivel local) în sistemul pasarela.
    • Înființarea pe lângă autoritățile publice locale a unor centre unde se vor organiza cursuri de dezvoltate personală și profesională pentru tineri (limbi străine, pictură, muzică, antreprenoriat, TIC etc.)
    • Stabilirea unei sume anuale ce poate fi dedusă din impozitul datorat de fiecare persoană pentru cheltuielile educaționale (rechizite, taxe școlare, cursuri de formare, participare la conferințe)
    • Program de ucenicie pentru 30000 de tineri între 18-24 de ani
      Angajatorul primește 500 de lei pe lună pentru fiecare ucenic. Cost estimat - 160 de milioane de euro
    • Stagii pentru 52.000 de tineri între 20-24 de ani
      Angajatorul primește 750 de lei pe lună pentru fiecare stagiar; stagiul va fi de maxim 6 luni
    • Programul România Profesională
      Program de susținere în parteneriat public-privat a școlilor profesionale și de meserii, program care să susțină formarea tinerilor în meserii necesare economiei (strungar, sudor, electricieni, mecanici etc). În acest moment una dintre problemele cele mai stringente ale economiei reprezentând-o lipsa forței de muncă adecvată.
    • Introducerea de noi tipuri de contracte de muncă (exemplu, teleworking, net-jobs)
    • Înfiinţarea şi organizarea Agenţiilor de Mediere între cererea şi oferta de muncă zilieră din mediul rural
    • Stimularea dezvoltării unei rețele de specialiști pentru consiliere și informare privind locurile de muncă pentru persoanele cu dizabilități
    • Realizarea unor programe de formare profesională a salariaților, care să fie corelate cu necesitățile pieței muncii
    • Instituirea unei prime lunare de 1.000 de lei pentru angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare pe o perioadă de maxim 3 ani
    • Subvenții lunare de 250 de Euro, plus 300 de lei, pe o perioadă de 1-3 ani pentru angajatorii care organizează cursuri de ucenicie pentru fiecare tânăr încadrat
    • Subvenții de 300 Euro/lună, plus 750 de lei pentru angajatorii care organizează stagii de specializare pentru fiecare tânăr angajat
    • Introducerea unei prime care să stimuleze înregistrarea la Serviciul Public de Ocupare
      Se acordă în cuantum unic, raportată la valoarea indicatorului social de referință, ca alternativă la eliminarea acordării indemnizației de șomaj absolvenților instituțiilor de învățământ (acordată tinerilor între 16-24 de ani). Beneficiari 18.000 tineri care primesc anual ajutor de șomaj, buget 18 milioane lei/anual, BAS, implementare 2017 – 2020
  • Politici în domeniul muncii
    • Crearea Cardului de Asigurat în Sistemul Asigurărilor Sociale
    • Realizare unei hărți a resursei umane în funcție de calificări și competențe
    • Realizarea Strategiei Naționale pentru locurile de muncă verzi
    • Cooptarea asociațiilor de reprezentare a tinerilor în procesul de evaluare a programelor de studii
    • Modificarea Legii 62/2011 – Legea Dialogului Social
    • Introducerea sistemului facultativ de pensii ocupaționale
    • Creșterea procentajului personalului TIC în totalul angajaților prin măsuri dedicate sectorului IT
    • Măsuri de ordin legislativ și administrativ privind dezvoltarea/retenția forței de muncă și a pieței comunicațiilor electronice
    • Implementarea programului național de consiliere și orientare în carieră în parteneriat cu Ministerul Muncii și Ministerul Educației
    • Implementarea programului național pentru promovarea voluntariatului, a educației civice și a implicării sociale în parteneriat cu Ministerul Educației.
  • Stimularea forței de muncă
    • Set de stimulente financiare in vederea atragerii tinerilor înapoi în țară, precum subvenționarea chiriei, garantarea unui fond de investiții, scutirea de impozit pentru o anumită perioadă de timp
    • Program de prognoză a evoluției pieței muncii, de gestiune a curriculei școlare împreună cu Ministerul Educației și Ministerul Muncii
    • Dezvoltarea unui portal online pentru tineri care sa cuprindă oferta educațională, locuri de muncă, oferta formare continuă, posibilități de finanțare, obiective și informații culturale
    • Realizarea unei analize la nivel național asupra forței de muncă
    • Universități finanțate în funcție de angajare
      Creșterea ponderii criteriului privind gradul de angajare în finanțarea instituțiilor de învățământ superior, precum și în clasificarea și evaluarea externă a instituțiilor de învățământ superior.
    • Introducerea tichetelor de formare profesională în vederea reconversiei profesionale
    • Pachet integrat de măsuri pentru reintegrarea pe piaţa muncii a şomerilor de lungă durată
  • Venituri salariale
    • Primul salariu: Garantare salariu de încadrare 2.500 lei brut în primii 3 ani de muncă
      DURATĂ PROGRAM: 4 ani IMPACT ANUAL: 180 milioane € SURSA: Bugetul de stat BENENEFICIARI: 40.000 tineri/an
    • Primul salariu: Subvenționare 50% din cheltuielile angajatorului, în cei 3 ani, cu menținerea angajării pe 5 ani.
    • Subvenții acordate angajatorilor de 200 de euro, plus 500 de lei/ lună pentru fiecare persoană angajată pe o perioadă de 12 luni, cu condiția de a menține locul de muncă nou creat cel puțin 18 luni.

Sănătate

Realizate total: 6

8.11%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 68

91.89%

  • Politici de sănătate
    • Includerea în rândul facilităților fiscale a posibilității de deducere din impozitul pe venit a abonamentelor la unitățile sanitare din România.
    • Constituirea unui Grup Interministerial care va cuprinde specialiști care să evalueze impactul asupra sănătății cetățenilor și asupra sănătății publice a politicilor din alte domenii
    • Autoritatea Națională de Management a Calității în Sănătate va defini standarde minimale de calitate pentru toate categoriile de furnizori de servicii medicale
    • Adoptarea Legii sănătăţii cel târziu la 31 decembrie 2017
    • Realizarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) şi asigurarea interoperabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european
    • Standardizarea în concordanţă cu Directivele UE ale tuturor actelor medicale, în vederea susţinerii interoperabilităţii sistemului medical din România și Uniunea Europeană
    • Dezvoltarea de aplicații informatice dedicate sănătății și procesului de învățământ și folosirea acestora la scară largă în sprijinul cetățenilor și elevilor.
  • Infrastructură medicală
    • Construirea spitalului Republican Carol Davila în București până în 2020
      Spitalul va avea 2500 de paturi, institute de cercetare, creșă, grădiniță, terenuri de sport, heliport, hotel de 1200 de locuri și zonă rezidențială pentru personal
    • Construirea a opt spitale regionale până în 2020
      Fiecare dintre aceste spitale va avea 1000 de paturi, 10 clinici și un institut de cercetare
    • Reabilitarea a 150 de ambulatorii
    • Reabilitarea și modernizarea a 25 de unități de primiri urgențe
    • Dotarea fiecărui spital județean cu 6-10 paturi pentru arși
    • Dotarea fiecărui spital județean cu cel puțin un CT și un RMN
    • Dotarea fiecărei comune din România cu o ambulanță de urgențe medicale
    • Înființarea unor centre de telemedicină naționale sau regionale în funcție de specialitate
    • Reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea infrastructurii ambulatoriilor din 280 de unități medicale
    • Reabilitarea și modernizarea a 35 de unități de primiri urgențe
      Măsura este prezentă şi în programul electoral, cu diferenţa că acolo se menţionează numai 25 de unităţi.
    • Construcția / reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea centrelor comunitare integrate socio-medicale de care vor beneficia peste 270.000 de persoane
    • 315 unități medicale care vor fi construite/reabilitate/modernizate/extinse/dotate, de care vor beneficia peste 500.000 de persoane.
    • Investiții în peste 400 de unități prespitalicești și spitalicești care vor utiliza sisteme de telemedicină
    • Modernizarea a cel puțin 15 spitale județene
    • Dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD prin Programul Național de Dotare cu Ambulanțe
    • Repornirea şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenţei în domeniul productiei vaccinurilor
    • Dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principală instituţie cu atribuţii de import şi distribuţie a medicamentelor şi în vederea asigurării continuităţii aprovizionării şi desfacerii acestora către populaţie
    • Asigurarea unor condiţii mai bune în vederea înfiinţării de cabinete medicale în zonele defavorizate
    • Operaționalizarea și utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate și care va sta la baza Registrelor Naționale pentru fiecare patologie în parte
    • Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în sistemul de sănătate publică, ca suport pentru sistemul informaţional, care să permită interoperabilitatea aplicaţiilor informatice existente şi viitoare
    • Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în domeniul sănătății (RO SĂNĂTATE)
    • Implementarea sistemelor bazate pe concepte de tip Big Data în domenii ca Sănătate
    • Perfecționarea și dezvoltarea sistemului informatic unic integrat de sănătate
  • Medicamente
    • Anularea HG 800/2016 (Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România)
      Hotărârea Guvernului nr. 143/2017 are ca scop tocmai abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România. Aceasta abrogă în mod explicit HG 800/2016, chiar dacă odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2017 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 a încetat să mai producă efecte, deoarece temeiul actului normativ care a stat la baza hotărârii a fost respins (art. 890 din Legea nr. 95/2006 prevedea că metodologia privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România, cu excepţia medicamentelor care se eliberează fără prescripţie medicală (OTC) se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Sănătății și astfel apăruse HG 800/2016).
    • Adoptarea unei legi privind metodologia de stabilire a pretului la medicamente
      Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2017 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 a încetat să mai producă efecte și a fost abrogată prin HG 143/2017. Astfel, Ministerul Sănătății trebuia să aprobe prin Ordin a Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România. Acest lucru s-a întâmplat prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 368 din 28 martie 2017 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/187803).
    • Lista medicamentelor compensate va fi actualizată la 1 martie 2017
      Lista medicamentelor compensate a fost actualizată prin amendarea HG 720/2008 de către Guvernul României. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/95556 În data de 28 februarie 2017, prin ordinele 143 și 144 ale președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (http://www.cnas.ro/casmb/page/lista-medicamentelor.html) s-au pus în aplicare noile prevederi ale HG 720/2008.
    • Medicamentele inovative care și-au pierdut patentul vor fi ieftinite cu 35%
      În Normele din 28 martie 2017 privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, se precizează, la articolul 8 că ”(2) Pentru medicamentele inovative care şi-au pierdut patentul înainte de 1 aprilie 2017 şi pentru care există medicamente generice cu preţ aprobat la data intrării în vigoare a prezentelor norme, preţul propus nu poate depăşi 65% din preţul aprobat al medicamentului inovativ valabil la momentul aprobării preţului primului medicament generic, actualizat cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică, conform declaraţiei pe proprie răspundere a deţinătorului APP/reprezentant” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/187804).
    • Desființarea comisiilor de specialitate care aprobă accesul pacientului la tratamentul necesar
      Prin Hotărârea nr. 18 din 12 ianuarie 2017 s-a eliminat aprobarea medicamentelor de către comisiile de la nivelul CNAS și CAS, pentru medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale (DCI) prevăzute în sublistele compensate cu (***) și (****). DCI-urile compensate cu (***) sunt DCI –urile cu cost mediu (al căror cost lunar de tratament calculat este de 1 x şi 2 x PIB*)/cap/lună), care se adresează unor categorii populaționale mai largi, iar DCI *-urile compensate cu (****) sunt DCI –uri cu cost ridicat al căror cost lunar de tratament calculat este > de 2 x PIB*)/cap/lună.
    • Asigurarea continuității aprovizionării cu vaccinuri a populației
    • Asigurarea câte unui medicament gratuit pentru fiecare boală
      Program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa
    • Protocolul de aprobare al noilor medicamete va dura maxim 90 de zile
    • Introducerea contractelor Cost-Volum-Rezultat pentru programele naționale
      Prin Hotărârea nr. 155 din 30 martie 2017 abia au fost aprobate programele naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/187856).
    • Realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul național, conform OMS.
    • Elaborarea şi actualizarea periodică a Catalogului Naţional al Medicamentelor
    • Asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui.
  • Personal medical
    • Salariu de 1200 euro brut pentru medici rezidenți de anul I din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 2650 euro brut pentru medic specialist grad V, clinic din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 3377 euro brut pentru Medic primar gr. V, clinic din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 3600 euro brut pentru Medic primar gr. V, ATI/urgență din ianuarie 2018
    • Impozit pe venit de 0% pentru medici începând cu 1 ianuarie 2018
    • Asistenți medicali - salariile vor crește cu 100% din 1 ianuarie 2018
    • Infirmieri și asistenți sociali - 2150 lei salariu minim brut din 1 ianuarie 2018
    • Angajați cu studii medii asistență socială - 2250 lei salariul minim brut din 1 ianuarie 2018
    • Angajați cu studii superioare asistență socială - 2500 lei salariul minim brut din 1 ianuarie 2018
    • Un tichet de vacanță pe an pentru toți bugetarii din sistemul medical, la nivelul salariului minim pe economie din acel an
    • Fond de premiere în limita a 5% din cheltuielile de salarizare la nivelul fiecărui ordonator de credite, pe baza unor criterii de performanță transparente stabilite cu sindicatele.
    • Subvenționarea chiriilor pentru locuințele medicilor.
    • Medicii de familie vor fi conectați la un sistem național de telemedicină
    • Încurajarea și generalizarea utilizării în regim public-privat a cabinetelor din ambulatoriul spitalului.
    • Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist.
  • Prevenție
    • Depistarea precoce a bolilor netransmisibile cu impact public ridicat (beneficiari: 4 milioane de persoane)
      Bolile netransmisibile cu impact public ridicat sunt cancerul mamar, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice şi bolile renale.
    • Depistarea precoce a malformațiilor congenitale (beneficiari: 1.2 milioane de persoane)
    • Depistarea bolilor infecțioase transmisibile inclusiv cele cu transmitere sexuală (beneficiari: 500000 de persoane)
    • Program gratuit de prevenție și tratament în medicină dentară
    • Program gratuit de depistare și tratament pentru diabet și alte boli de nutriție și metabolism
    • Guvernul își propune derularea celei mai mari campanii naționale de screening
      Campania de screening este finanțată prin fonduri europene, prin care, aproximativ 5.000.000 de persoane (adulți și copii) vor beneficia de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii.
    • Introducerea obligativității ca orice proiect de reabilitare de școală să includă și reabilitarea cabinetului medical școlar sau de medicină dentară
    • Creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătății publice
      Afecţiunile vizate sunt cancerul de col uterin, cancerul mamar, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare şi bolile pulmonare cronice.
    • Creșterea capacității de screening preconcepțional
    • Introducerea consultațiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5-9 ani prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină
    • Implementarea soluţiilor de e-Sănătate care facilitează metodele profilactice
  • Programe naționale de sănătate
    • Programul pentru vindecarea pacienților cu Hepatita C fără interferon. În 2017, 10000 de pacienti vor fi vindecați
      Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că de la 1 mai 2017 pacienții vor putea beneficia de tratamentul fără interferon pe aria terapeutică hepatita cronică virală C. CNAS a semnat contractele cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita cronică virală C pentru 10.000 de pacienţi eligibili. Astfel, noua etapă de tratament pentru hepatita cronică virală C vizează: - 9.700 pacienţi cu fibroză F3 si F4 (ciroză compensată), cu fibroză F2 asociată cu manifestari extrahepatice de tip autoimun, cu limfom cu celule B non-Hodgkin, cu hepatocarcinom, cu hemofilie sau talasemie majoră, precum şi personalul medical, indiferent de stadiul fibrozei; - 250 pacienţi cu insuficienţă renală aflaţi în dializă, stadiile de fibroză F2, F3 si F4 (ciroză compensată); - 50 pacienţi cu transplant hepatic; - 2.000 pacienţi cu ciroză decompensată. http://www.cnas.ro/page/comunicat-13.html
    • Introducerea unor noi programe naționale
      De exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major.
    • Asigurarea finanțării integrale pentru toate serviciile medicale aferente unei boli finanțate printr-un program național
    • Dezvoltarea programelor naționale și continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015-2016
    • Program Național pentru depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă
    • Stabilirea unui capitol bugetar distinct alocat bolilor rare - spre exemplu: boli ale sângelui, forme de cancer rare sau boli de “granițe”

Realizate electoral: 6

15.38%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 33

84.62%

  • Infrastructură medicală
    • Construirea spitalului Republican Carol Davila în București până în 2020
      Spitalul va avea 2500 de paturi, institute de cercetare, creșă, grădiniță, terenuri de sport, heliport, hotel de 1200 de locuri și zonă rezidențială pentru personal
    • Construirea a opt spitale regionale până în 2020
      Fiecare dintre aceste spitale va avea 1000 de paturi, 10 clinici și un institut de cercetare
    • Reabilitarea a 150 de ambulatorii
    • Reabilitarea și modernizarea a 25 de unități de primiri urgențe
    • Dotarea fiecărui spital județean cu 6-10 paturi pentru arși
    • Dotarea fiecărui spital județean cu cel puțin un CT și un RMN
    • Dotarea fiecărei comune din România cu o ambulanță de urgențe medicale
    • Înființarea unor centre de telemedicină naționale sau regionale în funcție de specialitate
  • Medicamente
    • Anularea HG 800/2016 (Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România)
      Hotărârea Guvernului nr. 143/2017 are ca scop tocmai abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 800/2016 pentru aprobarea Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România. Aceasta abrogă în mod explicit HG 800/2016, chiar dacă odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2017 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 a încetat să mai producă efecte, deoarece temeiul actului normativ care a stat la baza hotărârii a fost respins (art. 890 din Legea nr. 95/2006 prevedea că metodologia privind modul de calcul și procedura de avizare și aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România, cu excepţia medicamentelor care se eliberează fără prescripţie medicală (OTC) se aprobă prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Sănătății și astfel apăruse HG 800/2016).
    • Adoptarea unei legi privind metodologia de stabilire a pretului la medicamente
      Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2017 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2016 pentru modificarea art. 890 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, Hotărârea Guvernului nr. 800/2016 a încetat să mai producă efecte și a fost abrogată prin HG 143/2017. Astfel, Ministerul Sănătății trebuia să aprobe prin Ordin a Metodologiei privind modul de calcul şi procedura de avizare şi aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman cu autorizaţie de punere pe piaţă în România. Acest lucru s-a întâmplat prin Ordinul Ministrului Sănătății nr. 368 din 28 martie 2017 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/187803).
    • Lista medicamentelor compensate va fi actualizată la 1 martie 2017
      Lista medicamentelor compensate a fost actualizată prin amendarea HG 720/2008 de către Guvernul României. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/95556 În data de 28 februarie 2017, prin ordinele 143 și 144 ale președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (http://www.cnas.ro/casmb/page/lista-medicamentelor.html) s-au pus în aplicare noile prevederi ale HG 720/2008.
    • Medicamentele inovative care și-au pierdut patentul vor fi ieftinite cu 35%
      În Normele din 28 martie 2017 privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, se precizează, la articolul 8 că ”(2) Pentru medicamentele inovative care şi-au pierdut patentul înainte de 1 aprilie 2017 şi pentru care există medicamente generice cu preţ aprobat la data intrării în vigoare a prezentelor norme, preţul propus nu poate depăşi 65% din preţul aprobat al medicamentului inovativ valabil la momentul aprobării preţului primului medicament generic, actualizat cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică, conform declaraţiei pe proprie răspundere a deţinătorului APP/reprezentant” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/187804).
    • Desființarea comisiilor de specialitate care aprobă accesul pacientului la tratamentul necesar
      Prin Hotărârea nr. 18 din 12 ianuarie 2017 s-a eliminat aprobarea medicamentelor de către comisiile de la nivelul CNAS și CAS, pentru medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale (DCI) prevăzute în sublistele compensate cu (***) și (****). DCI-urile compensate cu (***) sunt DCI –urile cu cost mediu (al căror cost lunar de tratament calculat este de 1 x şi 2 x PIB*)/cap/lună), care se adresează unor categorii populaționale mai largi, iar DCI *-urile compensate cu (****) sunt DCI –uri cu cost ridicat al căror cost lunar de tratament calculat este > de 2 x PIB*)/cap/lună.
    • Asigurarea continuității aprovizionării cu vaccinuri a populației
    • Asigurarea câte unui medicament gratuit pentru fiecare boală
      Program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa
    • Protocolul de aprobare al noilor medicamete va dura maxim 90 de zile
    • Introducerea contractelor Cost-Volum-Rezultat pentru programele naționale
      Prin Hotărârea nr. 155 din 30 martie 2017 abia au fost aprobate programele naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/187856).
  • Personal medical
    • Salariu de 1200 euro brut pentru medici rezidenți de anul I din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 2650 euro brut pentru medic specialist grad V, clinic din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 3377 euro brut pentru Medic primar gr. V, clinic din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 3600 euro brut pentru Medic primar gr. V, ATI/urgență din ianuarie 2018
    • Impozit pe venit de 0% pentru medici începând cu 1 ianuarie 2018
    • Asistenți medicali - salariile vor crește cu 100% din 1 ianuarie 2018
    • Infirmieri și asistenți sociali - 2150 lei salariu minim brut din 1 ianuarie 2018
    • Angajați cu studii medii asistență socială - 2250 lei salariul minim brut din 1 ianuarie 2018
    • Angajați cu studii superioare asistență socială - 2500 lei salariul minim brut din 1 ianuarie 2018
    • Un tichet de vacanță pe an pentru toți bugetarii din sistemul medical, la nivelul salariului minim pe economie din acel an
    • Fond de premiere în limita a 5% din cheltuielile de salarizare la nivelul fiecărui ordonator de credite, pe baza unor criterii de performanță transparente stabilite cu sindicatele.
    • Subvenționarea chiriilor pentru locuințele medicilor.
    • Medicii de familie vor fi conectați la un sistem național de telemedicină
    • Încurajarea și generalizarea utilizării în regim public-privat a cabinetelor din ambulatoriul spitalului.
  • Prevenție
    • Depistarea precoce a bolilor netransmisibile cu impact public ridicat (beneficiari: 4 milioane de persoane)
      Bolile netransmisibile cu impact public ridicat sunt cancerul mamar, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice şi bolile renale.
    • Depistarea precoce a malformațiilor congenitale (beneficiari: 1.2 milioane de persoane)
    • Depistarea bolilor infecțioase transmisibile inclusiv cele cu transmitere sexuală (beneficiari: 500000 de persoane)
    • Program gratuit de prevenție și tratament în medicină dentară
    • Program gratuit de depistare și tratament pentru diabet și alte boli de nutriție și metabolism
  • Programe naționale de sănătate
    • Programul pentru vindecarea pacienților cu Hepatita C fără interferon. În 2017, 10000 de pacienti vor fi vindecați
      Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că de la 1 mai 2017 pacienții vor putea beneficia de tratamentul fără interferon pe aria terapeutică hepatita cronică virală C. CNAS a semnat contractele cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita cronică virală C pentru 10.000 de pacienţi eligibili. Astfel, noua etapă de tratament pentru hepatita cronică virală C vizează: - 9.700 pacienţi cu fibroză F3 si F4 (ciroză compensată), cu fibroză F2 asociată cu manifestari extrahepatice de tip autoimun, cu limfom cu celule B non-Hodgkin, cu hepatocarcinom, cu hemofilie sau talasemie majoră, precum şi personalul medical, indiferent de stadiul fibrozei; - 250 pacienţi cu insuficienţă renală aflaţi în dializă, stadiile de fibroză F2, F3 si F4 (ciroză compensată); - 50 pacienţi cu transplant hepatic; - 2.000 pacienţi cu ciroză decompensată. http://www.cnas.ro/page/comunicat-13.html
    • Introducerea unor noi programe naționale
      De exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major.
    • Asigurarea finanțării integrale pentru toate serviciile medicale aferente unei boli finanțate printr-un program național

Realizate guvernamental: 4

6.15%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 61

93.85%

  • Politici de sănătate
    • Includerea în rândul facilităților fiscale a posibilității de deducere din impozitul pe venit a abonamentelor la unitățile sanitare din România.
    • Constituirea unui Grup Interministerial care va cuprinde specialiști care să evalueze impactul asupra sănătății cetățenilor și asupra sănătății publice a politicilor din alte domenii
    • Autoritatea Națională de Management a Calității în Sănătate va defini standarde minimale de calitate pentru toate categoriile de furnizori de servicii medicale
    • Adoptarea Legii sănătăţii cel târziu la 31 decembrie 2017
    • Realizarea nomenclatoarelor (clasificarea grupelor de boli etc.) şi asigurarea interoperabilităţii dintre sisteme la nivel naţional şi european
    • Standardizarea în concordanţă cu Directivele UE ale tuturor actelor medicale, în vederea susţinerii interoperabilităţii sistemului medical din România și Uniunea Europeană
    • Dezvoltarea de aplicații informatice dedicate sănătății și procesului de învățământ și folosirea acestora la scară largă în sprijinul cetățenilor și elevilor.
  • Infrastructură medicală
    • Construirea spitalului Republican Carol Davila în București până în 2020
      Spitalul va avea 2500 de paturi, institute de cercetare, creșă, grădiniță, terenuri de sport, heliport, hotel de 1200 de locuri și zonă rezidențială pentru personal
    • Construirea a opt spitale regionale până în 2020
      Fiecare dintre aceste spitale va avea 1000 de paturi, 10 clinici și un institut de cercetare
    • Reabilitarea a 150 de ambulatorii
    • Reabilitarea și modernizarea a 25 de unități de primiri urgențe
    • Dotarea fiecărui spital județean cu 6-10 paturi pentru arși
    • Dotarea fiecărui spital județean cu cel puțin un CT și un RMN
    • Dotarea fiecărei comune din România cu o ambulanță de urgențe medicale
    • Înființarea unor centre de telemedicină naționale sau regionale în funcție de specialitate
    • Reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea infrastructurii ambulatoriilor din 280 de unități medicale
    • Reabilitarea și modernizarea a 35 de unități de primiri urgențe
      Măsura este prezentă şi în programul electoral, cu diferenţa că acolo se menţionează numai 25 de unităţi.
    • Construcția / reabilitarea / modernizarea / extinderea / dotarea centrelor comunitare integrate socio-medicale de care vor beneficia peste 270.000 de persoane
    • 315 unități medicale care vor fi construite/reabilitate/modernizate/extinse/dotate, de care vor beneficia peste 500.000 de persoane.
    • Investiții în peste 400 de unități prespitalicești și spitalicești care vor utiliza sisteme de telemedicină
    • Modernizarea a cel puțin 15 spitale județene
    • Dezvoltarea capacității de răspuns pentru Serviciile de Ambulanță și SMURD prin Programul Național de Dotare cu Ambulanțe
    • Repornirea şi dezvoltarea activităţii Institutului Cantacuzino pentru asigurarea independenţei în domeniul productiei vaccinurilor
    • Dezvoltarea Companiei Unifarm, ca principală instituţie cu atribuţii de import şi distribuţie a medicamentelor şi în vederea asigurării continuităţii aprovizionării şi desfacerii acestora către populaţie
    • Asigurarea unor condiţii mai bune în vederea înfiinţării de cabinete medicale în zonele defavorizate
    • Operaționalizarea și utilizarea Dosarului Electronic al Pacientului care va cuprinde toate datele de sănătate și care va sta la baza Registrelor Naționale pentru fiecare patologie în parte
    • Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în sistemul de sănătate publică, ca suport pentru sistemul informaţional, care să permită interoperabilitatea aplicaţiilor informatice existente şi viitoare
    • Dezvoltarea unui sistem informatic integrat în domeniul sănătății (RO SĂNĂTATE)
    • Implementarea sistemelor bazate pe concepte de tip Big Data în domenii ca Sănătate
    • Perfecționarea și dezvoltarea sistemului informatic unic integrat de sănătate
  • Medicamente
    • Lista medicamentelor compensate va fi actualizată la 1 martie 2017
      Lista medicamentelor compensate a fost actualizată prin amendarea HG 720/2008 de către Guvernul României. http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/95556 În data de 28 februarie 2017, prin ordinele 143 și 144 ale președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (http://www.cnas.ro/casmb/page/lista-medicamentelor.html) s-au pus în aplicare noile prevederi ale HG 720/2008.
    • Medicamentele inovative care și-au pierdut patentul vor fi ieftinite cu 35%
      În Normele din 28 martie 2017 privind modul de calcul şi procedura de aprobare a preţurilor maximale ale medicamentelor de uz uman, se precizează, la articolul 8 că ”(2) Pentru medicamentele inovative care şi-au pierdut patentul înainte de 1 aprilie 2017 şi pentru care există medicamente generice cu preţ aprobat la data intrării în vigoare a prezentelor norme, preţul propus nu poate depăşi 65% din preţul aprobat al medicamentului inovativ valabil la momentul aprobării preţului primului medicament generic, actualizat cu rata inflaţiei comunicată de Institutul Naţional de Statistică, conform declaraţiei pe proprie răspundere a deţinătorului APP/reprezentant” (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/187804).
    • Desființarea comisiilor de specialitate care aprobă accesul pacientului la tratamentul necesar
      Prin Hotărârea nr. 18 din 12 ianuarie 2017 s-a eliminat aprobarea medicamentelor de către comisiile de la nivelul CNAS și CAS, pentru medicamentelor corespunzătoare denumirilor comune internaţionale (DCI) prevăzute în sublistele compensate cu (***) și (****). DCI-urile compensate cu (***) sunt DCI –urile cu cost mediu (al căror cost lunar de tratament calculat este de 1 x şi 2 x PIB*)/cap/lună), care se adresează unor categorii populaționale mai largi, iar DCI *-urile compensate cu (****) sunt DCI –uri cu cost ridicat al căror cost lunar de tratament calculat este > de 2 x PIB*)/cap/lună.
    • Asigurarea continuității aprovizionării cu vaccinuri a populației
    • Asigurarea câte unui medicament gratuit pentru fiecare boală
      Program național prin care, pentru fiecare boală, fiecare pacient va avea la dispoziție un medicament gratuit pentru afecțiunea sa
    • Introducerea contractelor Cost-Volum-Rezultat pentru programele naționale
      Prin Hotărârea nr. 155 din 30 martie 2017 abia au fost aprobate programele naţionale de sănătate pentru anii 2017 şi 2018 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/187856).
    • Realizarea unui buget multianual pentru vaccinurile incluse în planul național, conform OMS.
    • Elaborarea şi actualizarea periodică a Catalogului Naţional al Medicamentelor
    • Asigurarea pieţei cu medicamentele necesare pacientului la momentul nevoii lui.
  • Personal medical
    • Salariu de 1200 euro brut pentru medici rezidenți de anul I din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 2650 euro brut pentru medic specialist grad V, clinic din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 3377 euro brut pentru Medic primar gr. V, clinic din 1 ianuarie 2018
    • Salariu de 3600 euro brut pentru Medic primar gr. V, ATI/urgență din ianuarie 2018
    • Impozit pe venit de 0% pentru medici începând cu 1 ianuarie 2018
    • Asistenți medicali - salariile vor crește cu 100% din 1 ianuarie 2018
    • Infirmieri și asistenți sociali - 2150 lei salariu minim brut din 1 ianuarie 2018
    • Angajați cu studii superioare asistență socială - 2500 lei salariul minim brut din 1 ianuarie 2018
    • Un tichet de vacanță pe an pentru toți bugetarii din sistemul medical, la nivelul salariului minim pe economie din acel an
    • Fond de premiere în limita a 5% din cheltuielile de salarizare la nivelul fiecărui ordonator de credite, pe baza unor criterii de performanță transparente stabilite cu sindicatele.
    • Medicii de familie vor fi conectați la un sistem național de telemedicină
    • Reformarea rezidenţiatului în ceea ce priveşte admiterea, pregătirea şi obţinerea calificărilor de specialist.
  • Prevenție
    • Depistarea precoce a bolilor netransmisibile cu impact public ridicat (beneficiari: 4 milioane de persoane)
      Bolile netransmisibile cu impact public ridicat sunt cancerul mamar, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare, bolile pulmonare cronice şi bolile renale.
    • Depistarea precoce a malformațiilor congenitale (beneficiari: 1.2 milioane de persoane)
    • Depistarea bolilor infecțioase transmisibile inclusiv cele cu transmitere sexuală (beneficiari: 500000 de persoane)
    • Guvernul își propune derularea celei mai mari campanii naționale de screening
      Campania de screening este finanțată prin fonduri europene, prin care, aproximativ 5.000.000 de persoane (adulți și copii) vor beneficia de servicii orientate către prevenție, depistare precoce (screening), diagnostic și tratament precoce pentru principalele patologii.
    • Introducerea obligativității ca orice proiect de reabilitare de școală să includă și reabilitarea cabinetului medical școlar sau de medicină dentară
    • Creșterea capacității de screening pentru depistarea bolilor netransmisibile cu impact asupra sănătății publice
      Afecţiunile vizate sunt cancerul de col uterin, cancerul mamar, cancerul colo-rectal, cancerul de prostată, cancerul pulmonar, diabetul zaharat, bolile cardiovasculare şi bolile pulmonare cronice.
    • Creșterea capacității de screening preconcepțional
    • Introducerea consultațiilor obligatorii pentru copii de vârsta 5-9 ani prin rețeaua de medicină școlară sau prin cabinetele de medicină
    • Implementarea soluţiilor de e-Sănătate care facilitează metodele profilactice
  • Programe naționale de sănătate
    • Programul pentru vindecarea pacienților cu Hepatita C fără interferon. În 2017, 10000 de pacienti vor fi vindecați
      Casa Națională de Asigurări de Sănătate a anunțat că de la 1 mai 2017 pacienții vor putea beneficia de tratamentul fără interferon pe aria terapeutică hepatita cronică virală C. CNAS a semnat contractele cost-volum-rezultat pe aria terapeutică hepatita cronică virală C pentru 10.000 de pacienţi eligibili. Astfel, noua etapă de tratament pentru hepatita cronică virală C vizează: - 9.700 pacienţi cu fibroză F3 si F4 (ciroză compensată), cu fibroză F2 asociată cu manifestari extrahepatice de tip autoimun, cu limfom cu celule B non-Hodgkin, cu hepatocarcinom, cu hemofilie sau talasemie majoră, precum şi personalul medical, indiferent de stadiul fibrozei; - 250 pacienţi cu insuficienţă renală aflaţi în dializă, stadiile de fibroză F2, F3 si F4 (ciroză compensată); - 50 pacienţi cu transplant hepatic; - 2.000 pacienţi cu ciroză decompensată. http://www.cnas.ro/page/comunicat-13.html
    • Introducerea unor noi programe naționale
      De exemplu, depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major.
    • Dezvoltarea programelor naționale și continuarea celor existente prin alocarea unor fonduri suplimentare raportat la perioada 2015-2016
    • Program Național pentru depistarea bolilor cardiovasculare cu risc major pornind de la patologia hipertensivă
    • Stabilirea unui capitol bugetar distinct alocat bolilor rare - spre exemplu: boli ale sângelui, forme de cancer rare sau boli de “granițe”

Securitate și diplomație

Realizate total: 1

0.88%

Partial realizate: 1

0.88%

Nerealizate: 111

98.23%

  • Industria de apărare
    • Refacerea și consolidarea legăturilor instituționale între entitățile de cercetare, cele de industrializare și beneficiar (Armata României).
    • Stimularea producției industriei naționale de apărare, în raport cu necesitățile și cerințele Armatei, la standard NATO
    • Stabilirea pragului critic de armamente și sisteme de arme ce trebuie asigurate la nivel național de către industria naționala de apărare.
    • Redimensionarea, în funcție de evoluțiile concrete și continuarea procesului de completare a stocurilor/rezervelor operative și strategice necesare Armatei României.
    • Dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat cu industriile de apărare din ţară şi din străinătate
    • Identificarea unor modalităţi de auto-finanţare, care să suplimenteze sumele primite de la buget
  • Alte obiective de politică externă
    • Continuarea formatului Grupului de la Craiova (România-Bulgaria-Serbia)
    • În raport cu statele Caucazului de Sud şi Asia Centrală, România va urmări menţinerea şi consolidarea dialogului politic cu statele din regiune
    • Relansarea relaţiilor tradiţionale, cu accent pe domeniul economic, cu ţările emergente din Asia, America Latină şi Africa
    • În relaţia cu China, se va acţiona pentru substanţializarea în continuare, mai ales în plan economic
    • Relaţiile speciale, tradiţionale, cu Republica Coreea şi Japonia vor fi dezvoltate pe mai departe
    • Va fi dinamizat dialogul politic şi economic cu India, prin implementarea Declaraţiei comune de stabilire a unui Parteneriat extins
    • Aprofundarea relaţiei strategice cu Israel
      Obiectivul va fi îndeplinit prin implementarea celor convenite în cadrul reuniunii interguvernamentale din 2014 şi extinderea domeniilor de cooperare, concomitent cu intensificarea relaţiilor cu ansamblul regiunii. Va fi valorizată în continuare relaţia specială cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română, ca punte de legătură privilegiată între cele două ţări.
    • România se va implica prin contribuţii active în procesele de soluţionare a crizelor din Orientul Mijlociu
    • Acţiune diplomatică mai activă a României la ONU, inclusiv pentru obţinerea sprijinului necesar pentru a fi aleşi ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU în intervalul 2020-2021
    • Continuarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei
    • Menţinerea rolului României de principal stat promotor al Francofoniei din Europa Centrală şi de Est
    • Promovarea combaterii şi prevenirii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranţei, inclusiv prin intermediul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului
    • România va continua să susţină activ eforturile internaţionale menite să înlăture fenomenul terorist
  • Diplomație economică
    • Vor fi continuate demersurile pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
    • Se va acţiona pentru concretizarea iniţiativei de realizarea a proiectului coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică
  • Federația Rusă
    • Va fi urmărită dezvoltarea relaţiilor economice, cu respectarea strictă şi activă a regimului de sancţiuni decise de UE
    • Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României
    • Este necesară o relaţie bilaterală pragmatică şi predictibilă, nivelul de interacţiune cu statul rus fiind dependent de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina
  • Forțele armate
    • Creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate
    • Capabilităţi robuste de comandă şi control, capabile să contracareze sisteme moderne de război electronic şi să asigure comunicarea neîntreruptă (sistemele de comunicatii militare), inclusiv în starea de război
    • Capabilităţi de intelligence, supraveghere şi recunoaştere, în baza dezvoltărilor la nivelul NATO pe această dimensiune, care să asigure segmentul de avertizare timpurie
    • Capabilităţi A2AD proprii, având la bază radare performante şi mijloace de război electronic, complexe de apărare antiaeriană, capabilităţi de luptă antitanc, antinavă şi antisubmarin
    • Dezvoltarea capabilităților necesare contracarării amenințărilor de tip asimetric sau a abordărilor ostile de tip hibrid
    • Capabilităţi de transport intra-teatru, orientate asupra creării unei flote de transport destinate asigurării mobilităţii forţelor cu capacitate de reacţie imediată
    • Capabilităţi logistice şi medicale, menite să asigure suportul forţelor luptătoare pentru o perioadă îndelungată în situaţia unui conflict
    • Proiectele de modernizare a infrastructurii militare pe teritoriul naţional în cadrul Iniţiativei de Asigurare Europeană şi în cadrul Setului de Activităţi Europene
    • Dezvoltarea capabilităților de apărare cibernetică ale Armatei României și integrarea acestora în sistemul național de apărare cibernetică
  • IGSU
    • Se va dezvolta capacitatea de intervenție prin achiziționarea de mijloace speciale de intervenție la incendii, deszăpeziri, inundații concomitent
    • Armonizarea standaredelor operaționale și a procesului de planificare
    • Principalele criterii de performanță vor fi prevenirea producerii evenimentelor si reducerea numărului victimelor și pagubelor
  • Management
    • Optimizarea raportului între structurile combatante și cele de comandament sau administrative, după modelul existent la nivelul NATO
    • Perfecţionarea procesului de planificare, organizare, desfăşurare şi evaluare a instrucţiei structurilor şi/sau a personalului
    • Asigurarea unei proporții echilibrate între cheltuielile destinate înzestrării și cele destinate asigurării de bunuri și servicii
    • Continuarea dezvoltării capabilităților în cadrul multinațional
      Cadrul multinaţional este asigurat de NATO și UE prin folosirea inițiativelor multinaționale în domeniul apărării („framework nation concept”, „smart defence”, „connected forces initiative”, „pulling and sharing”).
    • Adoptarea de programe de înzestrare comune mai multor categorii de forțe
  • NATO
    • Creșterea rolului României ca stat membru şi aliat în cadrul UE şi al NATO, respectiv a contribuţiei ţării noastre la întărirea acestor două organizaţii foarte importante
    • Promovarea în continuare a consolidării relevanţei articolului 5 al Tratatului de la Washington şi a apărării colective, ca sarcină esenţială a NATO
    • Implementarea adecvată a deciziilor Summit-ului NATO din 2016, de la Varşovia
    • Operaţionalizarea brigăzii multinaţionale, a prezenţei consolidate aeriene şi navale NATO în Marea Neagră
    • Continuarea acţiunii diplomatice astfel încât Comandamentul Multinaţional de nivel Divizie pentru Sud-Est să obţină capacitatea operaţională deplină până la Summit-ul din 2017
    • Sprijinirea demersurilor de dezvoltare a sistemului NATO antirachetă
      Scopul iniţiativei este de a asigura protecţia întregului teritoriu, a forţelor şi populaţiilor Aliate, pe baza progreselor atinse la Summit-ul din Polonia, inclusiv declararea capabilităţii operaţionale iniţiale a sistemului aliat, ca urmare a integrării facilităţii antirachetă de la Deveselu în sistemul NATO antirachetă.
    • Susţinerea în continuare a politicii NATO a „uşilor deschise”.
    • Acordarea unui rol sporit în cadrul NATO problematicii securităţii energetice şi celei cibernetice
    • Continuarea angajamentului României în Afganistan, conform deciziilor NATO
    • Pregătirea adecvată a summit-urilor aliate din 2017 şi 2018, inclusiv prin utilizarea formatului informal al statelor din flancul estic al NATO
  • Parteneriate strategice
    • Atenţie sporită va fi acordată relaţiei strategice cu Germania
    • Aprofundarea parteneriatului strategic cu Franţa
    • Parteneriatul strategic consolidat cu Italia
    • În ceea ce priveşte parteneriatul strategic cu Spania, se va urmări punerea sa în valoare, inclusiv prin organizarea de şedinţe comune de guvern
    • Parteneriatul strategic cu Marea Britanie va fi dinamizat
    • Parteneriatul strategic cu Polonia va fi consolidat în continuare
    • Parteneriatul strategic cu Turcia va fi dezvoltat pe mai departe
    • Aprofundarea relaţiei strategice cu Canada
  • Parteneriatul cu SUA
    • Dezvoltarea, aprofundarea şi extinderea Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI cu SUA
    • Continuarea demersurilor de punere în valoare şi funcţionare optimă a Task Force- ului bilateral pentru aplicarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI
    • Stimularea prezenţei militare americane în România
    • Se va acţiona în continuare pentru admiterea României în programul Visa Waiver
  • Personal
    • Creşterea calităţii vieţii personalului Armatei României
    • Modernizarea sistemului medical propriu al armatei
    • Educaţia şi instruirea continuă a personalului
      Lucru ce se va realiza atât prin crearea unui protofoliu de programe educaţionale (în ţară şi străinătate) adaptate nivelului carierei, cât şi prin menţinerea unei prezenţe constante în teatrele de operaţii, cu valenţe în pregătirea forţelor în condiţii reale de conflict. O componentă aparte pe această dimensiune ar viza dezvoltarea unor grupe de experţi pentru ocuparea posturilor internaţionale alocate României.
    • Modernizarea sistemului de învăţământ militar în acord cu evoluțiile fenomenului militar și cu dinamica mediului de securitate global
    • Perfecționarea ghidurilor de carieră
      Demersul urmează să genereze predictibilitatea necesară în dezvoltarea unui sistem de promovare pe verticală şi orizontală, în conformitate cu competenţele/abilităţile şi traseul profesional al fiecărui cadru al Armatei.
  • Poliția Română
    • Continuarea efortului benefic de până în prezent al IGPR de identificare a unor noi proiecte de absorbţie a fondurilor europene.
    • Informatizarea generalizată în toate direcțiile care lucrează intens cu cetățeanul
      (SEIMD, SYNERGY, SIRENE, SNRI, ROCRIS
    • Intensificarea cooperării cu EUROPOL
    • Măsuri pentru a asigura stabilitatea cadrelor
    • Obţinerea de informații prin mijloace specifice, care să conducă la anchete și mai profunde, urmărindu-se prioritar evaluarea și recuperarea prejudiciilor de către stat.
  • Politica de securitate
    • Din perspectiva resurselor financiare alocate apărării, începând cu anul 2017, vom susține asigurarea nivelului de 2% din PIB
    • Finalizarea strategiei de achiziţii 2017 - 2020 privind dotarea Armatei Române în primul semestru al anului 2017.
    • Continuitate strategică în cadrul NATO şi UE
    • Intensificarea pregătirii pentru operaţionalizarea şi funcţionarea optimă, pe teritoriul statului român, a structurilor aliate de comandă-control
      Comandamentul Diviziei Multinaţionale pentru Sud-Estul Europei, Unitatea de integrare a forţelor NATO şi Modulul NATO de comunicaţii şi informatică dislocabil.
    • Continuarea participării la exerciţii şi activităţi de instruire în comun
    • Politica Europeană de Securitate și Apărare Comună reprezintă un proiect în care România trebuie să aibă o contribuție importantă și să-și proiecteze viziunea privind securitatea regională
    • Asigurarea, împreună cu celelalte instituții cu responsabilități în domeniul securității, a unei forțe întrunite, necesare contracarării eficiente a acțiunilor specifice atât războiului clasic, cât și celui neconvențional și hibrid
    • Îmbunătăţirea nivelului de interoperabilitate și eficientizarea utilizării capabilităților la nivel național
    • Sprijinirea autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale în situaţii de urgenţă pentru acordarea de asistenţă populaţiei
  • Relațiile cu vecinii
    • Se va urmări abordarea relaţiei importante cu Ungaria în cadrul oferit de Tratatul de bază din 1996 şi de Declaraţia de parteneriat strategic din 2002
      Se va acţiona pentru dezvoltarea în continuare a schimburilor economice; se va acţiona pentru finalizarea Protocolului sesiunii din 2011 a Comitetului bilateral privind minorităţile, precum şi pentru organizarea de noi sesiuni ale Comitetului, urmărinduse acţiuni concrete pentru păstrarea identităţii românilor din Ungaria; realizarea de consultări în vederea găsirii de soluţii privind problematica moştenirii Gojdu.
    • În relaţia strategică cu Bulgaria, se va urmări aprofundarea cooperării
      Va fi urmărită implementarea deciziilor asumate în cadrul şedinţelor bilaterale de guvern; vor fi continuate demersurile pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră, pe baza dreptului internaţional aplicabil.
    • România va promova dezvoltarea relaţiei bilaterale cu Serbia
      Acest lucru va fi realizat inclusiv prin consolidarea cooperării economice, interconectare energetică şi proiecte comune de infrastructură; România va susţine în continuare aspiraţiile europene ale Serbiei, dar şi apărarea drepturilor şi identităţii românilor din Serbia, indiferent de regiunea unde trăiesc pe teritoriul statului vecin; va fi acordată prioritate urmăririi aplicării prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minorităţile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizaţiilor internaţionale relevante şi a Comisiei Europene, inclusiv organizarea de noi sesiuni ale Comisiei Mixte.
    • România va continua să sprijine suveranitatea, integritatea teritorială, precum şi aspiraţiile europene ale Ucrainei
      România va susţine dezvoltarea relaţiei UE cu Ucraina şi va insista pentru consolidarea implementării standardelor europene şi a stimulării reformelor politice, sociale şi economice; România va face demersuri pentru a sprijini Ucraina şi în cadrul altor organizaţii internaţionale, iar la nivel bilateral vor fi făcute demersuri pentru oferirea de asistenţă şi expertiză în domeniile de interes pentru partea ucraineană, în vederea sprijinirii programului de reforme; vor fi menţinute eforturile de soluţionare a problemelor bilaterale aflate încă pe agenda politică, cum ar fi problematica Bâstroe, în conformitate cu dreptul internaţional, asigurarea protecţiei la standarde europene a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina şi pentru păstrarea şi dezvoltarea identităţii acestora; se va acţiona în acest sens pentru reluarea cât mai rapidă a activităţii Comisiei Mixte bilaterale pentru Minorităţi; promovarea contactelor la nivelul celor două societăţi, al formatorilor de opinie, al societăţii civile, pentru o mai bună cunoaştere reciprocă.
  • Republica Moldova
    • Susţinerea fermă, în continuare, a apropierii R. Moldova de UE pe baza acţiunii autorităţilor de la Chişinău
    • Continuarea susţinerii asistenţei bilaterale şi internaţionale, în special a celei europene şi a SUA, respectiv a FMI
    • Susţinerea aplicării Acordului de Asociere UE-R. Moldova
    • Continuarea oferirii de asistenţă tehnică şi financiară Guvernului R. Moldova
    • Continuarea sprijinului pentru activitatea Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova
    • Continuarea la nivelul NATO a asistenţei pentru creşterea capacităţii de apărare a R. Moldova
    • În ceea ce priveşte dosarul transnistrean, România se va implica activ pentru înregistrarea de progrese pe fond în cadrul negocierilor în formatul „5+2”,
  • Rezervele de stat
    • ANRSPS va acorda o atenție sporită optimizării nomenclatorului produselor rezerva de stat, nivelurilor maxime, stocurilor intangibile pentru scopuri de apărare și termenelor orientative de păstrare
  • Uniunea Europeană
    • Pregătirea corespunzătoare şi exercitarea în cele mai bune condiţii de către România a Preşedinţiei Consiliului UE în semestrul I al anului 2019
    • Continuarea demersurilor de susţinere fermă şi consecventă a procesului de integrare europeană a Republicii Moldova
    • Promovarea activă a obiectivului de transformare a vecinătăţii României, atât în sud, inclusiv în Balcanii de Vest, cât şi în est, într-o zonă democratică de stabilitate
    • Întărirea cooperării bilaterale cu statele din vecinătate şi cu statele membre UE
    • Apărarea şi promovarea activă a drepturilor persoanelor care aparţin comunităţilor româneşti din statele din vecinătatea României
    • Consolidarea diplomaţiei economice
      Realizarea promisiunii se va face prin stimularea schimburilor comerciale, atragerea de investiţii străine şi promovarea proiectelor energetice şi de transport prioritare pentru România.
    • Implicarea activă şi pe fond în elaborarea mandatului comunitar privind negocierile relative la Brexit
    • Racordarea la nucleul statelor care promovează continuarea integrării europene
    • Urmărirea dezbaterilor privind aprofundarea guvernanței economice a zonei euro, cu sublinierea importanței caracterului transparent și inclusiv al acestora și evitării creșterii decalajelor între statele euro și non-euro, din perspectiva obiectivului României de aderare la moneda unică
    • Continuarea demersurilor de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare
    • Menţinerea angajamentului privind aderarea, în etape, la spaţiul Schengen
    • Implicarea activă în implementarea urgentă de soluţii adecvate la fenomenul migraţiei
    • Sprijinirea activă a procesului de implementare a Strategiei Globale de Politică Externă şi Securitate a UE
    • Sprijinirea şi eficientizarea Parteneriatului Estic
    • Promovarea procesului de extindere şi susţinerea în acest sens a ţărilor din Balcanii de Vest, cu respectarea criteriilor de aderare
    • Continuarea eforturilor de implementare a proiectelor concrete din cadrul Strategiei UE pentru regiunea Dunării
  • Securitate cibernetică
    • Consolidarea rolului României ca lider regional în securitate cibernetică prin înființarea unui program comun în cadrul parteneriatului strategic România - SUA
    • Definirea legislației naționale privind securitatea cibernetică
      În contextul implementării Directivei 1148/2016 (NIS), prin consultare și dezbatere publică.
    • Dezvoltarea și actualizarea unui cadru legislativ și normativ eficace privind criminalitatea informatică

Realizate electoral: 1

100%

Partial realizate: 0

0%

Nerealizate: 0

0%

  • Politica de securitate
    • Din perspectiva resurselor financiare alocate apărării, începând cu anul 2017, vom susține asigurarea nivelului de 2% din PIB

Realizate guvernamental: 1

0.88%

Partial realizate: 1

0.88%

Nerealizate: 111

98.23%

  • Industria de apărare
    • Refacerea și consolidarea legăturilor instituționale între entitățile de cercetare, cele de industrializare și beneficiar (Armata României).
    • Stimularea producției industriei naționale de apărare, în raport cu necesitățile și cerințele Armatei, la standard NATO
    • Stabilirea pragului critic de armamente și sisteme de arme ce trebuie asigurate la nivel național de către industria naționala de apărare.
    • Redimensionarea, în funcție de evoluțiile concrete și continuarea procesului de completare a stocurilor/rezervelor operative și strategice necesare Armatei României.
    • Dezvoltarea de parteneriate de tip public-privat cu industriile de apărare din ţară şi din străinătate
    • Identificarea unor modalităţi de auto-finanţare, care să suplimenteze sumele primite de la buget
  • Alte obiective de politică externă
    • Continuarea formatului Grupului de la Craiova (România-Bulgaria-Serbia)
    • În raport cu statele Caucazului de Sud şi Asia Centrală, România va urmări menţinerea şi consolidarea dialogului politic cu statele din regiune
    • Relansarea relaţiilor tradiţionale, cu accent pe domeniul economic, cu ţările emergente din Asia, America Latină şi Africa
    • În relaţia cu China, se va acţiona pentru substanţializarea în continuare, mai ales în plan economic
    • Relaţiile speciale, tradiţionale, cu Republica Coreea şi Japonia vor fi dezvoltate pe mai departe
    • Va fi dinamizat dialogul politic şi economic cu India, prin implementarea Declaraţiei comune de stabilire a unui Parteneriat extins
    • Aprofundarea relaţiei strategice cu Israel
      Obiectivul va fi îndeplinit prin implementarea celor convenite în cadrul reuniunii interguvernamentale din 2014 şi extinderea domeniilor de cooperare, concomitent cu intensificarea relaţiilor cu ansamblul regiunii. Va fi valorizată în continuare relaţia specială cu comunitatea cetăţenilor israelieni de origine română, ca punte de legătură privilegiată între cele două ţări.
    • România se va implica prin contribuţii active în procesele de soluţionare a crizelor din Orientul Mijlociu
    • Acţiune diplomatică mai activă a României la ONU, inclusiv pentru obţinerea sprijinului necesar pentru a fi aleşi ca membru nepermanent în Consiliul de Securitate ONU în intervalul 2020-2021
    • Continuarea rolului activ al României în cadrul Consiliului Europei
    • Menţinerea rolului României de principal stat promotor al Francofoniei din Europa Centrală şi de Est
    • Promovarea combaterii şi prevenirii antisemitismului, xenofobiei, rasismului, intoleranţei, inclusiv prin intermediul Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului
    • România va continua să susţină activ eforturile internaţionale menite să înlăture fenomenul terorist
  • Diplomație economică
    • Vor fi continuate demersurile pentru aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică
    • Se va acţiona pentru concretizarea iniţiativei de realizarea a proiectului coridorului de transport de mărfuri Marea Neagră – Marea Caspică
  • Federația Rusă
    • Va fi urmărită dezvoltarea relaţiilor economice, cu respectarea strictă şi activă a regimului de sancţiuni decise de UE
    • Vor fi continuate demersurile de sprijinire a activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României
    • Este necesară o relaţie bilaterală pragmatică şi predictibilă, nivelul de interacţiune cu statul rus fiind dependent de implicarea constructivă a Rusiei în soluţionarea conflictului din Ucraina
  • Forțele armate
    • Creşterea capacităţii operaţionale a forţelor armate
    • Capabilităţi robuste de comandă şi control, capabile să contracareze sisteme moderne de război electronic şi să asigure comunicarea neîntreruptă (sistemele de comunicatii militare), inclusiv în starea de război
    • Capabilităţi de intelligence, supraveghere şi recunoaştere, în baza dezvoltărilor la nivelul NATO pe această dimensiune, care să asigure segmentul de avertizare timpurie
    • Capabilităţi A2AD proprii, având la bază radare performante şi mijloace de război electronic, complexe de apărare antiaeriană, capabilităţi de luptă antitanc, antinavă şi antisubmarin
    • Dezvoltarea capabilităților necesare contracarării amenințărilor de tip asimetric sau a abordărilor ostile de tip hibrid
    • Capabilităţi de transport intra-teatru, orientate asupra creării unei flote de transport destinate asigurării mobilităţii forţelor cu capacitate de reacţie imediată
    • Capabilităţi logistice şi medicale, menite să asigure suportul forţelor luptătoare pentru o perioadă îndelungată în situaţia unui conflict
    • Proiectele de modernizare a infrastructurii militare pe teritoriul naţional în cadrul Iniţiativei de Asigurare Europeană şi în cadrul Setului de Activităţi Europene
    • Dezvoltarea capabilităților de apărare cibernetică ale Armatei României și integrarea acestora în sistemul național de apărare cibernetică
  • IGSU
    • Se va dezvolta capacitatea de intervenție prin achiziționarea de mijloace speciale de intervenție la incendii, deszăpeziri, inundații concomitent
    • Armonizarea standaredelor operaționale și a procesului de planificare
    • Principalele criterii de performanță vor fi prevenirea producerii evenimentelor si reducerea numărului victimelor și pagubelor
  • Management
    • Optimizarea rapor