Programul prevedea că în vederea măririi eficienţei lucrărilor de investiţii publice, propunem crearea unei proceduri de monitorizare a contractelor de servicii publice, care să rezulte în întocmirea unei “Liste negre” pentru firmele care lucrează cu bani publici și care nu respectă prețul inițial, termenele sau nu livrează produsul achiziționat; sancțiunile trebuiau să meargă până la interzicerea de a mai participa la licitații publice. Nu s-au făcut nici măcar pași în acest sens, deși legislația privind achizițiile publice a fost modificată de câteva ori în perioada guvernării PSD.

Până în acest moment, la nivelul MCSI s-au făcut câțiva pași timizi înspre susținerea unor proiecte de tip Smart City. Potrivit ultimelor date publicate de MCSI (mai 2019), există un proiect „Studiu privind bune practici in domeniul comunicatiilor aferente conceptului de Smart City dar si arhitecturilor necesare implementarii acestui concept” - în care au fost elaborate și recepționate de către MCSI următoarele livrabile: 1: ‖Analiza conceptului SmartCity, la nivelul anului 2018 cu identificarea ţintelor până în 2020 pentru implementarea conceptului de SmartCity‖; 2: ‖Studiu privind dezvoltarea de SmartCity în România, la nivelul anului 2017-2018‖. De asemenea, există un Grup de lucru dedicat, care s-a întâlnit de câte ori și își propunere redactarea unei strategii în acest sens. Cu toate acestea, nu putem spune că există măsuri care chiar să sprijine și încurajeze autoritățile locale în implementarea unor proiecte de Smart City. Mai curând, puținele orașe din România care au făcut pași în această direcție le-au făcut pe cont propriu.

Au fost inițiate unele programe având ca beneficiari Centrul Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică CERT-RO si Serviciul Român de Informații prin Centrul NaționalCyberint, însă niciunul dintre programe nu pare a fi finalizat (este drept că având în vedere sensibilitatea informațiilor, nu avem informații complete în această privință).

Această perioadă a fost marcată de o înrăutățire a unora dintre serviciile publice din categoria e-Guvernare dacă este să luăm calcul numai problemele legate de cardul de sănătate. Acțiunile din această zonă sunt mai curând câteva linii de finanțare din fonduri europene și au fost contractate câteva proiecte în zona de e-guvernare (la nivelul unor instituții precum ONRC, AADR, MCSI), însă aceste proiecte sunt în cel mai bun caz încă în implementare. De altfel, e interesant de observat, din această perspectivă, tocmai pagina: http://oipsi.gov.ro/despre-oipsi/proiecte-de-succes/

În această perioadă nu s-au înregistrat progrese în această privință.

Promisiunea viza îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor privind accesul la informațiile de interes public, publicarea centralizată a informațiilor de interes public, publicarea centralizată a proiectelor și actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică, creșterea gradului de consultare și participare în rândul tinerilor, transparența procesului de achiziții publice, promovarea transparenței procesului de luare a deciziilor publice. Potrivit Raportului independent de evaluare a României în cadrul Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, în perioada aceasta au existat încetiniri în îndeplinirea angajamentelor luate. Sursa: https://www.opengovpartnership.org/documents/romania-end-of-term-report-2016-2018/

Această inițiativă - GovIThub - a fost înființată sub guvernarea Cioloș prin OUG 71/2016. Între timp, odată cu trecerea OUG 13, bursierii GovIThub și-au dat demisia pe 1 februarie 2017 (Sursa: https://twitter.com/govithub_ro/status/826740910385950720). Paradoxal, deși orice OUG trebuie să fie ultimamente aprobat de Parlament, aceasta a fost adoptată (inclusiv de PSD) în mai 2017 (Sursa: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=16164). În acest moment, nu pare că existența acestui departament, confirmat prin lege, este o realitate.

Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională pare blocat în timp: https://www.comunicatii.gov.ro/comitetul-tehnico-economic-cte/. Până în acest moment, nu a fost actualizată HG 941/2013. La începutul lunii septembrie 2019, a fost pus în dezbatere publică un proiect de modificare a HG, însă este un proiect cu articol unic, care nu e menit a întări în niciun fel rolul CTE, ci de a exclude instituțiile din domeniul apărării și siguranței naționale de la prevederile ei. (Sursa: http://e-consultare.gov.ro/w/proiect-de-hotarare-pentru-modificarea-art-9-din-hotararea-guvernului-nr-941-2013-privind-organizarea-si-functionarea-comitetului-tehnico-economic-pentru-societatea-informationala/)

Promisiunea cuprindea precizarea că astfel, stabilindu-se standardul SD, pot fi emise 12-14 canale (TVR1, TVR2 și canale de știri, divertisment, sportive – stabilite de către CNA). Până în acest moment, această promisiune se mai regăsește prin strategii sau alte documente programatice, însă nu a fost operaționalizată.

Promisiunea este încă doar o dorință pe hârtie. În ultima evaluare a Comisiei Naționale de Prognoză, această promisiune era tot la stadiul de chestiune dezirabilă, urmând ca MCSI să ofere sprijin MDRAP pentru fundamentarea programului.

Nu am putut identifica astfel de inițiative.

Momentan, această promisiune este încă la stadiul de intenție. După o ceartă între Serviciul de Telecomunicații Speciale și Agenția pentru Agenda Digitală a României în tandem cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (detalii despre ceartă aici: https://www.profit.ro/insider/it-c/sts-acuzat-ca-a-intarziat-implementarea-cloud-ului-guvernamental-comunicatiile-si-agentia-digitala-vor-sa-preia-integral-proiectul-19081957), la începutul lunii septembrie 2019 a fost lansat un apel pentru proiecte finanțate din fonduri europene al căror rezultat final ar trebui să fie cloud-ul guvernamental (Sursa: http://mfe.gov.ro/poc-2021-milioane-euro-pentru-dezvoltarea-serviciilor-publice-electronice/). Cu toate aceste începuturi, nu putem considera promisiunea nici măcar parțial realizată.

Nu am putut identifica astfel de inițiative.

Promisiune similară celei din programul electoral: Comitetul Tehnico-Economic pentru Societatea Informațională pare blocat în timp: https://www.comunicatii.gov.ro/comitetul-tehnico-economic-cte/. Până în acest moment, nu a fost actualizată HG 941/2013. La începutul lunii septembrie 2019, a fost pus în dezbatere publică un proiect de modificare a HG, însă este un proiect cu articol unic, care nu e menit a întări în niciun fel rolul CTE, ci de a exclude instituțiile din domeniul apărării și siguranței naționale de la prevederile ei. (Sursa: http://e-consultare.gov.ro/w/proiect-de-hotarare-pentru-modificarea-art-9-din-hotararea-guvernului-nr-941-2013-privind-organizarea-si-functionarea-comitetului-tehnico-economic-pentru-societatea-informationala/)

Promisiune similară celei din programul electoral. Promisiunea viza îmbunătățirea cadrului legal și a practicilor privind accesul la informațiile de interes public, publicarea centralizată a informațiilor de interes public, publicarea centralizată a proiectelor și actelor normative, uniformizarea practicilor privind procesele de consultare publică, creșterea gradului de consultare și participare în rândul tinerilor, transparența procesului de achiziții publice, promovarea transparenței procesului de luare a deciziilor publice. Potrivit Raportului independent de evaluare a României în cadrul Parteneriatului pentru o Guvernare Deschisă, în perioada aceasta au existat încetiniri în îndeplinirea angajamentelor luate. Sursa: https://www.opengovpartnership.org/documents/romania-end-of-term-report-2016-2018/.

Nu am putut identifica astfel de inițiative.

Nu am putut identifica astfel de inițiative.

Nu am putut identifica astfel de inițiative.

PUC este înţeles ca instrument pentru informatizarea fluxurilor de tratare a solicitărilor cetățenilor/companiilor și asigurarea interoperabilității între diverse sisteme realizate în administrația publică centrală și locală.

Nu am putut identifica astfel de inițiative.

Au fost lansate unele inițiative în cadrul Programului Operațional Competitivitate, printre care se numără și-Sistemul informatic integrat pentru emiterea actelor de stare civilă (contract de finanțare semnat în 2018) – permite informatizarea luxurilor și proceselor aferente actelor de stare civilă, realizându-se digitalizarea a 4 servicii publice aferente evenimentelor din viaŃa cetăŃenilor(naștere, căsătorie, divorț, deces), precum și a serviciilor complementare. Proiectul nu este finalizat și nici nu acoperă în întregime promisiunea.

Schimbarea a fost introdusă prin Legea 156/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care prevede la punctul 25: „(3) Pe baza unei cereri formulate cu 2 luni înainte de data îndeplinirii cumulative a condițiilor de vârstă standard și a stagiului minim de cotizare pentru pensionare și cu aprobarea conducătorului autorității sau instituției publice, funcționarul public poate fi menținut în funcția publică deținută maximum 3 ani peste vârsta standard de pensionare, cu posibilitatea prelungirii anuale a raportului de serviciu. (4) Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. h), în cazuri temeinic justificate, persoana care are competența legală de numire în funcția publică poate aproba menținerea în funcția publică și numirea pe perioadă nedeterminată a funcționarilor publici care au exercitat raporturi de serviciu în condițiile art. 4 alin. (3), după vacantarea posturilor pe care aceștia au fost numiți pe perioadă determinată.” (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/202170)

Această măsură a fost introdusă prin art. 411 al OUG 57/2019 privind Codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925). Cu toate acestea, ea nu produce încă efecte. Mai mult, Codul administrativ încă așteaptă un verdict de la Curtea Constituțională, OUG prin care a fost adoptat fiind obiectul unei sesizări de neconstituționalitate transmise de Avocatul Poporului.

Deși au fost aduse modificări HG 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici prin OUG 57/2019 și prin HG 132/2019, acestea încă prevăd avizul din partea ANFP (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/95595)

Regulile se aplică în cazul tuturor categoriilor de funcționari publici raporturile de serviciu se suspendă și nu încetează (așa cum este reglementat în prezent);

Realizat prin OUG 1/2017 (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185488)

Realizat prin OUG 1/2017 (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185488)

Realizat prin OUG 1/2017 (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185488)

Au fost alocate resurse din fonduri europene pentru realizarea unui program în acest sens, însă acesta a fost aprobat abia la finalul anului 2018, urmând a fi finalizat în 2021, dacă totul va merge conform planului. (Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/presa/comunicate/2589-poim-bani-europeni-pentru-protectia-impotriva-fenomenelor-meteo-periculoase-2)

Acest proiect este eligibil pentru finanțare în cadrul POIM 2014-2020, însă proiectul este departe de a fi considerat realizat (Sursa: https://www.aparegio.ro/poim-2014-2020-2/)

Organism interministerial cu rol în corelarea și armonizarea deciziilor și strategiilor din domeniului turismului cu politicile și strategiile din celelalte ramuri ale economiei naționale conexe turismului, precum și cu rol de avizare a planurilor investiționale aferente proiectelor publice și/sau private de interes național în turism.

Structură în subordinea ministrului turismului, cu rol consultativ în domeniul turismului, cu caracter public-privat și fără personalitate juridică.

Experții din structură vor fi selectați pe 2 niveluri, junior (AD5) și senior (AD9), pe baza criteriilor utilizate la nivelul Comisiei Europene. De asemenea, această structură de expertiză va sprijini guvernul în Președinția rotativă a UE 2019.

A existat o întreagă dispută în această perioadă între Serviciul de Telecomunicații Speciale, pe de o parte și Agenția pentru Agenda Digitală a României și Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, pe de altă parte (o descriere bună a dinamicii se regăsește aici: https://www.profit.ro/insider/it-c/sts-acuzat-ca-a-intarziat-implementarea-cloud-ului-guvernamental-comunicatiile-si-agentia-digitala-vor-sa-preia-integral-proiectul-19081957). Abia în septembrie 2019 această promisiune a trecut într-o nouă etapă, prin lansarea unui apel din fonduri europene care va finanța proiectul „Platformă națională de Cloud Guvernamental”, care va asigura instituțiilor publice resurse tehnologice pentru a livra servicii publice electronice (Sursa: http://mfe.gov.ro/poc-2021-milioane-euro-pentru-dezvoltarea-serviciilor-publice-electronice/). Tocmai pentru că apelul abia a fost lansat, nu putem considera promisiunea nici măcar parțial realizată.

Putem considera că acest lucru s-a realizat prin Titlul I al OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA109_ttl). Cu toate acestea, este de precizat faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Putem considera că acest lucru s-a realizat prin Titlul II al OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA329_ttl). Cu toate acestea, este de precizat faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Putem considera că acest lucru s-a realizat prin Art. 52 al OUG 57/2019 privind codul administrativ care menționează că „(2) Toate ministerele au atribuții comune și atribuții proprii potrivit competenței, în conformitate cu domeniul lor de activitate” (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA329_ttl). Cu toate acestea, este de precizat faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Art. 257 din OUG 57/2019 privind codul administrativ detaliază atribuțiile și rolul prefectului în domeniul situațiilor de urgență (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA2203_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Această promisiune se referea la relaţii privite din perspectiva modului de organizare și funcționare, a competențelor exercitate, a actelor emise/adoptate de conducătorii acestora. Prin OUG 57/2019 privind codul administrativ se introduce această clarificare, mai ales prin art. 254 - Atribuții în exercitarea rolului constituțional de conducere a serviciilor publice deconcentrate (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA2186_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Aceste detalieri au fost realizate prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: Art. 136: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA1091_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Modificarea a fost operată prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Capitolul III, Secțiunea 5: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_secA1209_ttl). De exemplu, potrivit reglementărilor precedente (Legea 215/2001: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/214333#id_artA493_ttl), consiliul local se dizolva de drept în cazul în care acesta nu se întrunea timp de două luni consecutiv, deși a fost convocat conform prevederilor legale; pe noile reglementări, acest lucru se întâmplă în cazul în care acesta nu se întrunește cel puțin într-o ședință ordinară sau extraordinară, pe durata a patru luni calendaristice consecutive, deși a fost convocat conform prevederilor legale. Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Modificat prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_capA1749_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Modificat prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_secA1338_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Legea privind statutul funcționarului public 188/1999 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/50608) a fost modificată de mai multe ori în această perioadă de guvernare, inclusiv prin OUG 57//2019 privind Codul administrativ. Însă o lege dedicată a trecut cu un an mai târziu, prin legea nr. 156 din 29 iunie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/202170)

Această măsură nu a fost luată de o manieră coerentă, respectiv modificările aduse la aceste mecanisme au fost operate prin derogarea de la legea 273/2006 privind finanțele publice locale, cu ocazia adoptării legilor bugetului de stat din acești ani.

Nu am putut identifica astfel de inițiative de reglementare expresă în vreuna dintre inițiativele majore cu impact asupra domeniului din perioada aceasta de guvernare (nici în Codul administrativ, nici în legea de modificare a statutului funcționarului public).

Potrivit art. 250 din OUG 57/2019 privind codul administrativ, „Funcțiile de prefect și de subprefect sunt funcții din categoria înalților funcționari publici.” (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA2156_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Deși a fost modificată legislația privind prefectul și subprefectul, aceste condiții nu se regăsesc în OUG 57/2019. Art. 251 precizează doar că: „(2) Numirea și eliberarea din funcție a prefecților și a subprefecților se fac prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului care coordonează instituția prefectului.” (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA2159_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Deși a fost modificată legislația privind prefectul și subprefectul, aceste condiții nu se regăsesc în OUG 57/2019. Art. 268 prevede doar că: „(1) În cadrul instituției prefectului se organizează și funcționează cancelaria prefectului.(2) Cancelaria prefectului este un compartiment organizatoric distinct, care cuprinde următoarele funcții de execuție de specialitate specifice: directorul cancelariei, consilier, consultant și secretarul cancelariei.” (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA2277_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Promisiunea preciza că măsura e menită „a proteja funcționarii publici, pe de o parte de abuzurile legii, iar pe de altă parte, de cei certați cu legea, vom adopta, în primul semestru al anului 2017, un nou Statut al Funcționarului Public, care să cuprindă foarte clar atât drepturile cât și obligațiile acestora, nivelul de răspundere, dar și beneficiile unei cariere bazate pe performanță, însă și pe eliminarea favorurilor făcute pe “prietenii” sau prin acte de corupție.” Legea privind statutul funcționarului public 188/1999 (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/50608) a fost modificată de mai multe ori în această perioadă de guvernare, inclusiv prin OUG 57//2019 privind Codul administrativ. Însă o lege dedicată a trecut cu un an mai târziu, prin legea nr. 156 din 29 iunie 2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/202170)

Atât Guvernul cât și Parlamentul au propus diferite versiuni pentru o astfel de lege, dar niciun dintre ele nu a fost adoptată.

Măsura prezentată în programul economic de guvernare presupunea că vor fi eliminate normele din legile ce urmează a fi adoptate pentru că “ce nu poți explica în lege, nu poți explica nici norme” și că acest lucru va duce la o claritate mai mare a legislației, dar și o simplificare a acesteia. Această promisiune nu a fost respectată nici măcar pentru legile foarte importante, cum ar fi Codul fiscal. Acesta a fost modificat semnificativ de mai multe ori și în fiecare an au existat norme de aplicare. De exemplu, pentru 2019, acestea sunt disponibile aici: https://static.anaf.ro/static/10/Anaf/legislatie/Cod_fiscal_norme_12062019.htm.

Legea 213/1998 privind bunurile proprietate publică (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/16209) a fost modificată prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA2402_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Legislația în domeniu a fost modificată însă nu se știe cu ce efecte încă pentru că acest lucru s-a realizat abia la începutul anului 2019 prin legea nr. 22 din 8 ianuarie 2019 pentru modificarea și completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/209721)

Modificare operată prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Art. 291: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA2434_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Cadru legal modificat prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_capA2450_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Cadru legal modificat prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_capA2507_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Modificări operate prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA3168_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Modificări operate prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA3168_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Modificări operate prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA3168_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Modificări operate prin OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA3168_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

În această privință au fost adoptate o serie de modificări legislative care însă au ridicat o serie de probleme și suspiciuni. Modificările se regăsesc în OUG 57/2019 privind codul administrativ (Partea a VII-a: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_prtA4911_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

În această privință au fost adoptate o serie de modificări legislative care însă au ridicat o serie de probleme și suspiciuni. Modificările se regăsesc în OUG 57/2019 privind codul administrativ (Partea a VII-a: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_prtA4911_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

În această privință au fost adoptate o serie de modificări legislative care însă au ridicat o serie de probleme și suspiciuni. Modificările se regăsesc în OUG 57/2019 privind codul administrativ (Partea a VII-a: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_prtA4911_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

În această privință au fost adoptate o serie de modificări legislative care însă au ridicat o serie de probleme și suspiciuni. Modificările se regăsesc în OUG 57/2019 privind codul administrativ (Partea a VII-a: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_prtA4911_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

A fost actualizată legislația în domeniul serviciilor consulare, inclusiv din perspectiva informatizării acestora prin Legea nr. 62 din 15 aprilie 2019 privind activitatea consulară (Sursa: Capitolul V: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/212917#id_capA308_ttl). Este însă încă neclar, dată fiind noutatea acestor prevederi dacă sunt realizate în totalitate.

Au fost deschise câteva oficii consulare noi (de exemplu la Miami: https://www.mae.ro/node/47432), însă este neclar dacă au fost acoperite toate zonele de interes prioritar. De exemplu, în nota de fundamentare la HG 16/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, erau menționate ca prioritare și alte zone: la Salzburg avem încă un consulat onorific, nu unul general; la Cagliari nu există încă un consulat etc (Sursa: http://gov.ro/ro/print?modul=subpagina&link=nota-de-fundamentare-hg-nr-16-12-01-2017)

Au fost realizate unele materiale în acest sens. Este neclar însă impactul acestora.

Neclar cum anume poate fi măsurată o astfel de promisiune.

Considerăm că scandalul votului din diaspora din mai 2019 este un motiv suficient pentru a considera această promisiune ca fiind neîndeplinită.

Promisiunea includea principii precum „transparența, egalitatea de tratament, continuitatea, adaptabilitatea, accesibilitatea, responsabilitatea furnizării serviciului public, furnizarea serviciilor publice cu respectarea normelor/standardelor de calitate”. În această privință a fost inclusă, cel puțin la nivel declarativ, această exprimare în Art. 580 din OUG 57/2019 privind codul administrativ: „Înființarea, organizarea și prestarea serviciilor publice se realizează potrivit principiilor transparenței, egalității de tratament, continuității, adaptabilității, accesibilității, responsabilității și al furnizării serviciilor publice la standarde de calitate.” (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA4992_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Măsura din programul de guvernare preciza că este vorba despre servicii de interes economic și servicii de interes non-economic general, servicii de interes național și servicii de interes local, servicii publice prestate/furnizate în mod unitar de o autoritate publică / un organism prestator de servicii publice și servicii publice prestate/furnizate în comun. În această privință a fost inclusă, cel puțin la nivel declarativ, această clasificare în Art. 581 din OUG 57/2019 privind codul administrativ. (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA5002_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Măsura este introdusă prin art. 584 al OUG 57/2019 privind Codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA5014_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Măsura este introdusă prin art. 587-589 și 595-596 ale OUG 57/2019 privind Codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA5023_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Măsura este introdusă prin art. 590-594 ale OUG 57/2019 privind Codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_ttlA5049_ttl). Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Pachetul minim de servicii este cuprins în Strategia pentru consolidarea administraţiei publice 2014 – 2020, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.462/2017, cu modificările și completările ulterioare, iar obligația de serviciu public este introdusă prin 582 din OUG 57/2019 privind codul administrativ (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215925#id_artA5007_ttl). Cu toate acestea, în unele cazuri, realitatea ne arată că această obligație nu este respectată în practică. Este de precizat și faptul că această ordonanță așteaptă o decizie a Curții Constituționale fiind sesizată în acest sens de către Avocatul Poporului.

Promisiunea presupunea că începând cu 2018, odată cu introducerea impozitului diferențiat pe venitul global (IVG), de 0%, respectiv 10%, anual, pentru fiecare gospodărie din România se va completa o declarație de venit global de către consultanții fiscali, în numele membrilor acelei gospodării. Această declarație de IVG va avea ca bază de plecare declarația de patrimoniu, care se va depune o singură dată, în același condiții precum declarația de venit global. Arondarea populației la consultanții fiscali precum și funcționarea acestora se va face prin Hotărâre de Guvern în urma dezbaterilor publice. Pe lângă rolul de a completa și depune declarațiile de mai sus, consultantul fiscal va prelua și sarcina de a plăti toate taxele și impozitele datorate de către persoanele fizice aflate în portofoliu său, către administrațiile și instituțiile publice centrale și locale. Acest lucru nu a fost realizat deși au existat unele discuții privind o astfel de măsură.

Se poate realiza online doar programarea drumul pentru depunerea actelor și realizarea efectivă este încă necesar. De asemenea, serviciul nu este disponibil peste tot în țară.

Se poate realiza online doar programarea pentru obținerea unui pașaport, drumul pentru depunerea actelor și realizarea efectivă este încă necesar. De asemenea, serviciul nu este disponibil peste tot în țară.

Se pot face programări şi urmăriri de status online.

Se pot face programări şi urmăriri de status online.

CNPP permite crearea unui cont online pentru utilizatori, însă, la validare, e necesară deplasarea la un oficiu fizic - https://www.cnpp.ro/solicitare-acces-online#procedura_acces_online

Programările se fac exclusiv online; alte etape ale procesului necesită prezenţa fizică.

Se pot face programări online, se pot încărca documente în sistem, însă este necesară şi o deplasare la un ghişeu consular - http://evisa.mae.ro/ro_home

Există spitale care oferă facilitatea de programare online, însă nu este o regulă generală.

NA

NA

În cazul alegerilor prezidenţiale din 2019, cetăţenii din diaspora s-au putut înregistra online pentru vot prin corespondenţă (au primit buletine fizice de vot) sau pentrua fi luaţi în evidenţa unei secţii de votare din străinătate.

NA

NA

NA

NA

ONRC oferă facilităţi online - https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal

ONRC oferă facilităţi online - https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal

ONRC oferă facilităţi online - https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal

ONRC oferă facilităţi online - https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal

ONRC oferă facilităţi online - https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal

ONRC oferă facilităţi online - https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal

ONRC oferă facilităţi online - https://portal.onrc.ro/ONRCPortalWeb/ONRCPortal.portal

Da, prin spațiul privat virtual. Însă și această operațiune are nevoie de un drum până la sediul instituției.

Detaliile din program sunt următoarele - În agricultură, pentru a încuraja lucrarea terenului agricol, ne propunem ca, începând cu 1 ianuarie 2018, impozitul pe terenul agricol lucrat să fie eliminat, concomitent însă cu dublarea impozitului pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv.

Măsura a fost amânată - https://www.agroinfo.ro/economic/decizii-importante-pentru-fermieri-amanate-pentru-2019

Raportul intern al Guvernului indică următoarele - Prin Programul Naţional de Cadastru şi Carte Funciară au fost înregistrate gratuit pentru cetăţeni, un număr de 507.902 imobile. La 31.12.2018 din cele 3.181 unităţi administrativ-teritoariale din România erau finalizate lucrări de înregistrare sistematică în 59 de unităţi administrativ-teritoriale reprezentând 801.315 ha şi în 2398 de unităţi administrativ- teritoriale lucrările erau în desfăşurare acoperind 5.026.192 ha.

Există o creştere, însă nu până la suprafaţa indicată, iar meritul Guvernului este greu de cuantificat - https://www.agrisuport.ro/suprafata-agricola-pentru-produse-bio-in-crestere/

COnsultând declaraţiile disponibile, cele 10 centre nu au fost realizate, ci rămân la stadiul de promisiune - http://www.cdep.ro/relatii_publice/site2015.text_presa?pid=18157

A fost realizt un cadru leglsativ pentru preluarea şi procesarea lânii - https://lege5.ro/Gratuit/gmytimjuga4a/legea-nr-330-2018-privind-aprobarea-programului-de-investitii-pentru-infiintarea-centrelor-de-colectare-spalare-si-prelucrare-primara-de-lana-si-piei-in-zona-montana ;

N/A

Raportul Guvernului indică următoarele: In acest sens: - S-au stabilit unele măsuri de reglementare a pieţei pentru cereale şi produse procesate din cereale (OUG. Nr. 81/2017), - S-a elaborat un ordin comun MADR-ANSVSA, destinat micilor producători din România, privind obţinerea şi comercializarea produselor primare de origine animală şi/sau non animală.

Schimbare taxa deșeuri http://www.capital.ro/atentie-guvernul-a-schimbat-radical-modul-de-calcul-al-taxelor.html Masuri pentru reducere deseuri de ambalaje http://gov.ro/ro/print?modul=sedinte&link=masuri-pentru-reducerea-de-eurilor-de-ambalaje

numărul total de posturi al ANPC suplimentat la 940, exclusiv demnitarii: http://gov.ro/ro/stiri/autoritatea-nationala-pentru-protectia-consumatorilor-suplimenteaza-posturile-in-acord-cu-noile-atributii-ale-institutiei-in-materie-de-insolventa-a-persoanelor-fizice

În 2017 a fost inregistrat Novacul afumat https://www.cotidianul.ro/produs-romanesc-protejat-in-uniunea-europeana/

Propunere aflată în Parlament, trimisă la Camera Deputaţilor - https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=20892

N/A

N/A

Scopul fiind acela de a elimina produsele contrafăcute sau neconforme.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) informează că în data de 6 august a fost plătită ultima tranșă către fermierii înscriși în ciclul I al Programului de sprijin pentru tomate. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a virat în conturile Direcțiilor Agricole Județene suma totală de 201.5 milioane lei, reprezentând plata beneficiarilor înscriși în programul de sprijin pentru tomate din Ciclul I. Astfel, dintr-un număr de 19.166 legumicultori înscriși în ciclul I, 14.398 dintre aceștia au depus cereri și au primit banii, iar 8.952 încă livrează pe piață, întrucât au obținut producție suplimentară, cei mai mulți provenind din județele Olt (5.250), Galați (4.100), Giurgiu (1.951), Dolj (1.780) - https://www.madr.ro/comunicare/5477-peste-200-milioane-lei-au-fost-platiti-beneficiarilor-programului-de-sprijin-pentru-tomate-in-ciclul-i.html // 40.000 de fermieri vor putea beneficia de acest progam aprobat prin Hotărârea nr. 39 din 27 ianuarie 2017 pentru aprobarea schemei "Ajutor de minimis pentru aplicarea programului de susţinere a produsului tomate în spaţii protejate", beneficiarilor, condiţiilor de eligibilitate, modului de acordare a ajutorului de minimis, valorii anuale totale a acestuia, precum şi a modalităţilor de verificare şi control.

Se pare că data de 16 octobrie a reprezentat prima zi de plată atât pentru 2018, cât şi pentru 2019 - https://www.bursa.ro/subventii-in-avans-pentru-fermieri-88445539 ; https://agrointel.ro/122806/ce-plati-se-fac-la-apia-in-luna-octombrie/

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează fermierii că suma totală autorizată la plată în perioada 16 octombrie – 6 noiembrie 2019 este de 1,041 miliarde euro, din care: - Pentru Campania 2019 - suma de 1,030 miliarde euro, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) + cofinanţare de la Bugetul Naţional (BN), pentru un număr de 640.858 fermieri - http://www.apia.org.ro/ro/comunicate-de-presa/agentia-de-plati-si-interventie-pentru-agricultura-apia-informeaza-fermierii-ca-suma-totala-autorizata-la-plata-in-perioada-16-octombrie-6-noiembrie-2019-este-de-1-041-miliarde-euro-din-care-pentru-campania-2019-suma-de-1-030-miliarde-euro-din-fondul-european-de-garantare-agricola-fega-fondul-european-agricol-pentru-dezvoltare-rurala-feadr-cofinantare-de-la-bugetul-national-bn-pentru-un-numar-de-640-858-fermieri-si-masuri-de-piata-in-suma-de-11-49-milioane-euro&page=1

propunerea de lege nu a trecut de Parlament - https://www.senat.ro/Legis/PDF/2017/17L057CR.pdf ; cu toate acestea, MADR raportează că s-au făcut alocări pentru program - https://www.euractiv.ro/agricultura/ministerul-agriculturii-aloca-140-de-milioane-de-euro-in-2018-pentru-crescatorii-de-porci-si-pasari-10604 ; mai mult, există măsuri dedicate anumitor specii de porcine - https://www.madr.ro/comunicare/4154-program-de-sprijin-pentru-crescatorii-de-porci-din-rasele-bazna-si-mangalita.html // Din program - 12.000 de ferme vor beneficia de acest program.

N/A

Apel proiecte inchis cu atingere plafon fonduri 69 mn EUR http://www.euractiv.ro/fonduri-ue/am-poim-a-primit-proiecte-in-valoare-de-69-milioane-euro-pentru-ocrotirea-ariilor-naturale-protejate-9146

Conform OM 660/2017 - https://afm.ro/main/programe/vehicule_electrice/2017/ordin_660_2017-actualizat_1116_2017.pdf

Amintim un ghid al solicitantului - http://mfe.gov.ro/event/implementarea-planurilor-de-management-seturilor-de-masuri-de-conservare-planurilor-de-actiune-pentru-ariile-naturale-protejate-si-pentru-speciile-de-interes-comunitar/

O platformă în domeniu există înainte de începerea guvernării . http://www.calitateaer.ro/public/home-page/?__locale=ro ;

O platformă în domeniu există înainte de începerea guvernării . http://www.calitateaer.ro/public/home-page/?__locale=ro ;

Adoptat in Guvern http://gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/program-de-reducere-a-eroziunii-costiere-aprobat-de-guvern

N/A

Comisia Europeană a trimis o notificare către România - Deși România și-a revizuit întreaga rețea de monitorizare a calității aerului, persistă numeroase lacune în ceea ce privește numărul și tipul corespunzător de puncte de prelevare pentru măsurarea calității aerului. Aceste deficiențe constituie o nerespectare sistemică a obligațiilor de monitorizare a poluării atmosferice. https://ec.europa.eu/romania/news/20190725_infringement_calitatea_aerului_ro

N/A

N/A

N/A

N/A

N/A

Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș

Regiunile vizate sunt Muntenia, Moldova și Transilvania

Raportul Guvernului menţionează o suprafaţă de 870 mii hectare - http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf

S-a elaborat un cadru legislativ în acest sens - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/189961

La momentul aprilie 2019, Raportul prorpiu al Guvernului face referire la următoarele cifre totale: http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf  S-au aprobat investiții pentru 47 de obiective de irigaţii;  S-a pregătit pentru irigat o suprafaţă de 1,2 milioane hectare;

La momentul aprilie 2019, Raportul prorpiu al Guvernului face referire la următoarele cifre totale: http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf  S-au aprobat investiții pentru 47 de obiective de irigaţii;  S-a pregătit pentru irigat o suprafaţă de 1,2 milioane hectare;

La momentul aprilie 2019, Raportul prorpiu al Guvernului face referire la următoarele cifre totale: http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf  S-au aprobat investiții pentru 47 de obiective de irigaţii;  S-a pregătit pentru irigat o suprafaţă de 1,2 milioane hectare;

N/A

N/A

N/A

În 2017, a fost elaborată Strategia Forestieră pentru următorul deceniu, unde gestionarea durabilă a fondului forestier naţional reprezintă unul dintre cele cinci obiective strategice - http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-10-27_Strategia_forestiera_2017.pdf

Disponibilă la adresa - http://www.mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/2017-10-27_Strategia_forestiera_2017.pdf

Legea a primit o serie de amendamente pe partea de contravenţii în ultimii doi ani : http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/189777

Pagina oferă informaţii actualizate, din ultimele 24 de ore - https://www.sts.ro/ro/radarul-padurilor

Există iniţiative, dar nu pare să existe o strategie naţională - https://www.economica.net/guvernul-a-alocat-7-6-milioane-lei-pentru-plantarea-unor-perdele-forestiere-pe-autostrada-soarelui_157824.html

Propunerea a fost trimisă la Camera Deputaţilor pentru dezbatere în septembrie 2019 - https://senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L196&an_cls=2019

Legea a primit o serie de amendamente în ultimii doi ani : http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/155827

O critică recurentă este aceea că sistemul a fost ignorat în ultimii trei ani - https://www.wall-street.ro/articol/Social/246272/sumal-solutia-pentru-taierile-ilegale-de-paduri-si-reducerea-incidentelor-violente-sau-mortale-ignorata-de-autoritati.html

N/A

N/A

În octombrie 2019, Romsilva anunţă că urmează să încheie un protocol de colaborare cu Agenţia Domeniilor Statului pentru identificarea terenurilor cu destinaţie agricolă, dar lipsite de potenţial agricol, şi transmiterii acestora în proprietatea publică a statului şi în administrarea instituţiei, pentru a fi împădurite. - https://www.bursa.ro/pana-in-prezent-romsilva-a-plantat-aproximativ-doua-miliarde-de-puieti-forestieri-23061831

N/A

O parte se înscrie în Programului de încurajare a activităţilor din zonele montane - https://lege5.ro/Gratuit/gmytimjugeza/legea-nr-334-2018-pentru-aprobarea-programului-de-incurajare-a-investitiilor-din-zona-montana ; există şi centre în mai multe judeţe care se ocupă de colectarea lânii - https://agrointel.ro/93701/lista-centre-preluare-lana-ovine/

Există Programului de încurajare a activităţilor din zona montană; altfel, sunt enunţate viitoare iniţiative - https://lege5.ro/Gratuit/gmytimjugeza/legea-nr-334-2018-pentru-aprobarea-programului-de-incurajare-a-investitiilor-din-zona-montana

O parte se înscrie în Programului de încurajare a activităţilor din zona montană; altfel, sunt enunţate viitoare iniţiative - https://lege5.ro/Gratuit/gmytimjugeza/legea-nr-334-2018-pentru-aprobarea-programului-de-incurajare-a-investitiilor-din-zona-montana

N/A

N/A

Într-un răspuns al MADR, este menţionat faptul că acest subpunct se înscrie în PNDR 2014-2020 - http://www.cdep.ro/interpel/2019/r7380A.pdf

N/A

Există menţiuni echivalente PNDR 2014-2020, însă nu pare să se fi elaborat alte reglementări pe subiect în ultimii doi ani - https://files.finantare.ro/2018/PNDR/GHIDUL_SOLICITANTULUI_pentru_sM6.2.pdf

Eficientizarea activității structurilor aflate în minister și a instituțiilor din subordinea și coordonarea acestuia. Extinderea atribuțiilor Agenției Domeniilor Statului privind politica de comasare a terenurilor prin participarea activă pe piața funciară. Întărirea rolului organizațiilor profesionale, îmbunătățirea și permanentizarea dialogului. Înființarea unui departament de industrie alimentară și politici comerciale în cadrul MADR.

"Alte 660 de comune din 38 de județe (http://www.ancpi.ro/files/Statistici_home_page/Lista_UATs-29.11.pdf) vor fi cadastrate integral din fonduri europene nerambursabile, prin Programul Operațional Regional – Proiectul major privind „Creșterea gradului de acoperire și incluziune a sistemului de înregistrare a proprietăților în zonele rurale din România”. Dealtfel, ANCPI a inițiat deja procedura de licitație pentru înregistrarea sistematică a imobilelor din 149 de UAT-uri. Peste 200.000 de proprietăți înregistrate în 2019 - Până în prezent, aproximativ 1,4 milioane de proprietăți au fost înregistrate prin PNCCF, fără costuri pentru cetățeni. Dintre acestea, peste 200.000 au fost cadastrate doar anul acesta. Astfel, numărul imobilelor înregistrate în primele patru luni din 2019 l-a depășit pe cel al proprietăților înregistrate în anul 2016, de exemplu (www.ancpi.ro)" - http://www.ancpi.ro/index.php/presa-3/revista-presei

https://www.revistafermierului.ro/eveniment/comunicate/item/3685-ancpi-peste-80-din-terenurile-agricole-sunt-cadastrate-sau-in-lucru.html - ANCPI a înregistrat, din veniturile proprii, fără costuri pentru cetățeni, peste 500.000 de imobile, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015-2023 (PNCCF). Astfel, în 2018, numărul proprietăților înregistrate prin PNCCF a depășit 1.165.000, peste un milion de cărți funciare fiind deschise doar în ultimii trei ani, datorită măsurilor luate de conducerea ANCPI pentru accelerarea PNCCF și înscrierea cu prioritate a terenurilor agricole în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară.

Există un apel pentru un proiect în acest sens - http://www.fonduri-ue.ro/apeluri/details/2/166/apeluri-apel-de-proiecte-nr-509-4-refacerea-ecosistemelor-degradate

NA

Legea a fost trimisă la Camer Deputaţilor - https://www.senat.ro/Legis/lista.aspx?nr_cls=L326&an_cls=2019

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare aproape similar (254.7 mld lei, respectiv 31.2% din PIB) la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare la pagina 32 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 32 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Creșterea punctului de pensie la 1000 de lei începând cu iulie 2017 apare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf. Măsura a fost trecută și în legislație prin articolul 2 (1) din Ordonanța de urgență nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative. Sursa: http://lege5.ro/Gratuit/ge2daojxgu4a/ordonanta-de-urgenta-nr-2-2017-privind-unele-masuri-fiscal-bugetare-precum-si-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. La pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf se precizează că începând cu 1 martie 2017, nivelul indemnizației sociale pentru pensionari va crește la 520 lei. Măsura a fost trecută și în legislație prin articolul 2 (2) din Ordonanța de urgență nr. 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum și modificarea și completarea unor acte normative. Sursa: http://lege5.ro/Gratuit/ge2daojxgu4a/ordonanta-de-urgenta-nr-2-2017-privind-unele-masuri-fiscal-bugetare-precum-si-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul inflației medii anuale estimate este plasat la 1.4% și nu la 1.2%, însă o inflație mai mare nu are neapărat un efect negativ, fapt pentru care am evaluat măsura ca fiind parțial realizată. Acesta apare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. În loc de 5.5%, creșterea economică din proiectul de buget este estimată la 5.2%. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu un deficit bugetar mai mare decât cel promis inițial. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. În loc de 2.7%, deficitul bugetar din proiectul de buget este estimat la 2.96%. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu o creștere economică mai mică.Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Cheltuielile sunt estimate însă la 278.8 miliarde lei, respectiv 34.2% din PIB. Considerăm nerealizată această promisiune pentru că neîndeplinirea ei duce la efecte negative prin coroborare cu un deficit bugetar mai mare decât cel promis inițial. Indicatorul apare ca atare la pagina 16 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile totale apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 254.7 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile curente apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 231.6 miliarde lei. Sursa: http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 48.8 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din contribuții apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 69.8 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile nefiscale apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 19.02 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din sumele primite de la UE apar a fi chiar în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 22.2 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile fiscale apar a fi chiar în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 142.8 miliarde lei (-5%). Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 87.06 miliarde lei (-6%). Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile apar a fi în sumă mul mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 5.16 miliarde lei (-15%). Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Veniturile din capital apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 817 milioane lei (-26%). Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu subvențiile apar a fi în sumă aproape egală cu promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 7.16 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Indicatorul apare ca atare la pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile de personal apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 63.88 miliarde lei (-3%). Considerăm promisiunea parțial realizată pentru că această scădere a cheltuielilor de personal ajută la menținerea unui deficit mai mic. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu transferurile apar a fi în sumă mai mică decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 131.13 miliarde lei, împărțite astfel: transferuri între autoritățile ale administrației publice - 1.97 mld lei; alte transferuri - 11.1 mld lei; asistență socială - 88.5 mld lei; proiecte Fonduri Europene - 25.1 mld lei; alte cheltuieli - 4.25 mld lei. Considerăm promisiunea parțial realizată pentru că această scădere a transferurilor prognozate ajută la menținerea unui deficit mai mic. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 278.8 miliarde lei (+2%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 253.6 miliarde lei (+1%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 40.6 miliarde lei (+4%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile cu dobânzi apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 10.18 miliarde lei (+9%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget general consolidat. O sinteză a acestuia este cel mai ușor de urmărit în Opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de buget pe anul 2017, la paginile 28-29 (http://www.consiliulfiscal.ro/Opinie-buget-feb-2017.pdf). Cheltuielile de capital apar a fi în sumă mai mare decât promisiunea din programul de guvernare, fiind estimate la 25.19 miliarde lei (+6%). Considerăm promisiunea nerealizată pentru că această mărire a cheltuielilor se reflectă și într-un deficit mai mare decât cel promis. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. La pagina 13 din Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2017 și proiecția acesteia pe anii 2018-2020, depus alături de Proiectul de buget în Parlament: http://www.cdep.ro/pdfs/buget/2017/raport/Raport%20buget%202017.pdf apar ca măsuri de creștere salarială în sectorul public doar următoarele măsuri: personalul plătit din fonduri publice din instituțiile şi autoritățile publice ale administrației publice locale beneficiază de majorarea cu 20%; creșterea cu 15 % a salariilor din sănătate și educație; și începând cu 1 februarie 2017 personalul din cadrul instituțiilor publice de spectacole sau concerte, indiferent de subordonarea acestora, beneficiază de majorarea cu 50% față de nivelul acordat pentru luna ianuarie 2017 a cuantumului brut al salariilor de bază. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru sănătate se regăsesc în bugetul Ministerului Sănătății și în bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Alocările Guvernului Grindeanu sunt de 36.67 miliarde, în creștere cu aproape 5 miliarde față de alocarea de 30.63 miliarde lei a Guvernului Cioloș. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a alocat 16.32 miliarde lei pentru apărare, iar tehnocratii 11.23 miliarde lei, diferența fiind de 5.1 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Bugetul pentru agricultură pe 2017 este de 17.3 miliarde față de alocarea de 13.4 miliarde lei în bugetul pe 2016. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Fondul de pensii pentru bugetul din 2017 este de 57 miliarde lei, în creștere cu 4.2 miliarde față de alocarea din proiectul de buget pentru 2016, care avea prevăzute 52.6 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea guvernului Grindeanu pentru Ministerul Muncii este de 35.8 miliarde lei, în creștere față de alocarea din bugetul pentru 2016 (33.2 miliarde lei). Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a scăzut alocarea pentru Ministerul Finanțelor Publice la 21.6 miliarde lei de la 25.2 miliarde lei alocați în proiectul pentru 2016. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru Ministerul Public la începutul lui 2016 au fost de 935,431,000 lei, iar cele alocate de guvernul Grindeanu de 1,036,168,000 lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Televiziunea Română a avut un buget aprobat pentru 2016 de 135,898,000 lei, crescut spectaculos în 2017 la 950,000,000 lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate pentru educație se regăsesc în două locuri în buget - în sumele alocate la nivelul administrației centrale și în sumele defalcate din TVA pentru administrația locală. În proiectul de buget al Guvernului Grindeanu, sumele alocate pentru administrația centrală sunt mai mari cu 0.79 miliarde lei și cele pentru administrația locală cu 2 miliarde lei, diferența totală fiind de 2.8 miliarde lei față de tehnocrați. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul Grindeanu a alocat pentru transporturi 13.7 miliarde lei, cu puțin peste 2 miliarde în plus față de alocarea din bugetul tehnocrat (11.58 miliarde lei). Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Dezvoltării a primit în 2017 un buget de 6.9 miliarde lei, față de alocarea de 5.6 miliarde lei a guvernului tehnocrat. Trebuie însă specificat și faptul că fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a fost comasat cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE), ceea ce face ca alocarea pentru cele două foste ministere să fie departe de promisiunea din campania electorală. În proiectul de buget din campanie, PSD a promis + 1.2 miliarde lei la MFE +3.9 miliarde lei la MDRAP. Împreună, cele două ministere au primit în bugetul pe 2017 doar 1.4 miliarde lei în plus față de 2016. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Bugetul alocat pentru Ministerul de interne nu doar că nu a crescut în bugetul pentru 2017, ci a scăzut de la 11.7 miliarde lei aprobate prin bugetul din 2016 la 11.28 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul de Externe a primit doar 20 de milioane de lei în plus la bugetul pentru 2017, ajungând la 779 milioane lei (față de alocările tehnocraților de 759 milioane lei) Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Creșterea bugetului Ministerului Culturii nu a fost la fel de mare ca promisiunea din campania electorală, bugetul alocat pentru 2017 fiind de 766 milioane lei, o scădere față de alocarea de 773 milioane lei în 2016. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Pentru Ministerul Tineretului și Sportului, alocarea din bugetul pe 2017 este mai mică decât cea pentru 2016, scăzând la 432 milioane lei de la 445 milioane lei în bugetul pentru 2016. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Trebuie precizat în primul rând că Ministerul Mediului din 2016 a fost împărțit în actualul executiv în două ministere, cu o alocare totală de 820 milioane lei, cu o creștere de 60 milioane lei față de alocarea de 760 milioane lei din 2016. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Fostul Minister al Economiei a fost împărțit în două în actualul guvern, ministere care au o alocare de aproximativ 1 miliard de lei, în creștere față de alocarea guvernului tehnocrat pentru 2016 - 630 de milioane lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Dezvoltării a primit în 2017 un buget de 6.9 miliarde lei, față de alocarea de 5.6 miliarde lei a guvernului tehnocrat. Trebuie însă specificat și faptul că fostul Minister al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) a fost comasat cu Ministerul Fondurilor Europene (MFE), ceea ce face ca alocarea pentru cele două foste ministere să fie departe de promisiunea din campania electorală. În proiectul de buget din campanie, PSD a promis + 1.2 miliarde lei la MFE +3.9 miliarde lei la MDRAP. Împreună, cele două ministere au primit în bugetul pe 2017 doar 1.4 miliarde lei în plus față de 2016. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate în plus de guvernul Grindeanu sunt de mai puțin de jumătate față de cele promise în campania electorală, crescând totuși de la 3.13 miliarde lei la 3.18 miliarde lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Guvernul tehnocrat a alocat pentru Ministerul Energiei 443,678,000 lei, o sumă crescută cu 23 de milioane în bugetul pentru 2017, ajungând la 466,879,000 lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Ministerul Comunicațiilor a avut în bugetul propus pentru 2016 o alocare de 425,541,000 lei, o sumă în creștere în 2017 la 510,275,000 lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea pentru Secretariatul General al Guvernului în 2016 a fost de 832,791,000 lei, sumă care nu doar că nu a scăzut, ci a crescut în bugetul propus pentru 2017 la 878,639,000 lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Sumele alocate de tehnocrați pentru Radioul Public au fost de 192,948,000 lei, iar cele alocate de guvernul Grindeanu în 2017 sunt de 383,000,000 lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”burse” din bugetul Ministerului Educației are o alocare crescută de la 497,279,000 lei în bugetul aprobat pentru 2016 la 787,610,000 lei în bugetul pe 2017. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Alocarea de la linia bugetară privind implementarea programelor din fonduri externe nerambursabile (FEN) a crescut de la 10.4 miliarde lei în bugetul aprobat în 2016 la 26.4 miliarde lei în bugetul pentru 2017. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Programul de realizare a sistemului national antigrindina” are o alocare suplimentară de doar 10 milioane de lei în 2017 față de 2016 - bugetul pentru 2016 era de 20 milioane lei, cel pentru 2017 de 30 milioane lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.

Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.

Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.

Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.

Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Imbunatatiri funciare, irigatii, desecari si combaterea eroziunii solului” apărea în bugetul aprobat de guvernul tehnocrat cu o alocare de 333,800,000 lei, aceasta fiind scăzută la 215,582,000 lei în propunerea de buget pentru 2017 a guvernului Grindeanu. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Transferuri pentru lucrarile de cadastru imobiliar” are fix aceeași alocare bugetară, atât în bugetul aprobat de tehnocrați pentru anul 2016, cât și în bugetul aprobat de guvernul actual - 1,000,000 lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Cercetare fundamentală și cercetare dezvoltare” înregistrează o scădere în anul 2017, de la 2,386,465,000 lei în 2016, la 2,010,006,000 lei. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

Imposibil de verificat din datele disponibile în bugetul pentru 2017.

Acesta este indicatorul pe care trebuia bazată construcția proiectului de buget pentru 2017. Așadar, nu analizăm îndeplinirea propriu-zisă a indicatorului, ci prezența acestuia în proiectul de buget. Pentru că în programul de guvernare această măsură bugetară era anunțată prin comparație cu bugetul guvernului tehnocrat, analizăm îndeplinirea indicatorului uitându-ne la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2017 al Guvernului Grindeanu (http://www.mfinante.gov.ro/buget2017.html?pagina=domenii) și la sumele alocate în proiectul de buget pentru 2016 al Guvernului Cioloș (http://www.mfinante.gov.ro/buget2016.html). Linia bugetară ”Subvenții” de la Ministerul Agriculturii avea în bugetul aprobat de tehnocrați 1,872,392,000 lei. În bugetul din 2017 regăsim la aceeași linie o alocare de 1,893,517,000 lei. În aceasta sunt incluse toate tipurile de subvenții, dar nici măcar pe total nu se ajunge decât la 21 milioane lei în plus. Mai mult, în buget nu puteau fi oricum deja incluse aceste subvenții, pentru că nu exista încă baza legală pentru acestea la momentul adoptării bugetului pe 2017. Ulterior, realitatea a adus alte cifre, însă verificările noastre au la bază construcția proiectului de buget pe anul 2017 pentru că acestea erau puse ca promisiune în programul electoral.

A fost inaugurată în mai 2019 - http://www.oradea.ro/stiri-oradea/statuie

Proiect în lucru, pe 14 octombrie 2019 a fost adoptat Senat https://www.senat.ro/Legis/Lista.aspx?cod=22187 ; https://www.mediafax.ro/social/proiectul-pentru-protejarea-cetatilor-dacice-si-a-siturilor-istorice-din-muntii-orastie-a-fost-adoptat-18463179

HG nr. 421 din 13 iunie 2018 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/201760

Proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr.42/2019 privind stabilirea unor măsuri financiare pentru susţinerea desfăşurării Programului cultural naţional "Timişoara - Capitală Europeană a Culturii în anul 2021" - http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=18030

Miercuri, 24 aprilie 2019, Ministerul Justiției a anunțat că Guvernul a aprobat Memorandumul privind finalizarea negocierii avansului de 2,5 milioane USD acordat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) în vederea sprijinirii activităților preliminare de proiectare pentru dezvoltarea Proiectului “Cartierul pentru justiție” - http://www.just.ro/proiectul-cartierul-pentru-justitie-devine-ireversibil/

NA

NA

NA

Detalii - http://www.cdep.ro/pls/parlam/interpelari.detalii?idi=53422&idl=1

NA

Au fost inaugurate doar două centre de informare ale României - la Bălţi şi Ismail - https://www.mae.ro/node/39740

NA

NA

Referinţă în HG Nr. 405/2017 - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/190387

Au anunțat că va începe și în Marea Britanie, dar nu au progresat - https://www.edu.ro/programul-lccr

Există HG Nr. 405/2017 - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/190387

NA

NA

Detalii - http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck.proiect?idp=6778

HG nr. 421 din 13 iunie 2018 pentru instituirea unei scheme de ajutor de stat privind sprijinirea industriei cinematografice - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/201760

Ministerul Culturii și Identității Naționale organizează în perioada 21 – 24 martie 2019, participarea României la o nouă ediție a Târgului de Carte de la Leipzig - http://www.cultura.ro/o-noua-editie-targului-de-carte-de-la-leipzig

Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice - https://lege5.ro/Gratuit/ge3dkmzyga3a/salarii-de-baza-din-institutii-de-spectacole-sau-concerte-nationale-ori-de-importanta-nationala-lege-153-2017?dp=giydanzzga4dcmq

Ordonanța de urgență nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat - https://lege5.ro/Gratuit/gi4dcnzugmya/ordonanta-de-urgenta-nr-39-2018-privind-parteneriatul-public-privat

Se află în circuitul interministerial de avizare OG nr. 51/1998 privind îmbunătățirea sistemului de finanțare a programelor și proiectelor culturale, în urma consultării publice organizate de MCIN.

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 76 din 19 iulie 2018privind aprobarea Programului de investiții în domeniul culturii, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative

In acest sens au fost elaborate O.U.G nr.76/2018 pentru Programul de investiţii în domeniul culturii; O.G nr.39/2005 privind cinematografia şi O.G nr.51/1998 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a programelor, proiectelor şi acţiunilor culturale; construirea de obiective culturale; achiziția de imobile monumente istorice și de bunuri culturale mobile clasate. Beneficiile acestora sunt: creşterea standardelor din punctul de vedere al infrastructurii culturale, la nivel European şi creşterea accesului la cultură pentru toate categoriile de populaţie. - http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf

Digitizarea patrimoniului cultural este un program operaţional în derulare pentru modernizarea căilor de acces către spaţiul cultural, deschiderea de orizonturi în rândul populaţiei tinere. Amintim Proiectul E-cultura: Biblioteca Digitală a României. - http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf

Guvernul susține crearea unui cadru consultativ între instituția publică (Ministerul Culturii) și uniunile de creatori, respectiv organizațiile profesionale ale specialiștilor în cultură, Academia Română, marile universități, care să ofere expertiza necesară configurării politicilor publice în domeniu.

Măsura face referire la evenimentele cu caracter cultural, precum Festivalul Internațional „George Enescu”, Festivalul Național de Teatru, Festivalul Internațional de Teatru Sibiu (FITS), Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF), și alte evenimente culturale de amploare, cu număr mare de participanți și necesități organizatorice complexe, care promovează cultura română.

Propunerea se află în consultare publică - https://crsds.ro/propunerea-legislativa-privind-mestesugurile-traditionale-este-lansata-in-consultare-publica/

Institutul Naţional al Patrimoniului a organizat o dezbatere în acest sens - https://patrimoniu.ro/noutati/item/471-institutul-national-al-patrimoniului-are-placerea-de-a-va-invita-la-conferinta-si-dezbaterea-patrimoniu-digital-09-noiembrie-2018-incepand-cu-ora-09-30

NA

NA

NA

NA

NA

NA

Platfoma e-learning Se crează o platformă școlară educațională și o bibliotecă școlară virtuală. (Platforma va avea suportul logistic al proiectului WI-FI Campus). Perioada de implementare este 2018-2020, iar bugetul total alocat este de 45 mil. euro.Beneficiarii proiectului sunt elevii și cadrele didactice din minimum 2.000 școli (ținta 4.500 școli). - https://www.edu.ro/biblioteci-0

MCIS anunţă acest lucru, cu o perioadă de implementare de 36 de luni - https://www.agerpres.ro/economic-intern/2018/11/19/mcsi-4-500-de-scoli-vor-avea-acces-la-internet-wireless-printr-un-proiect-de-aproape-45-de-milioane-de-euro--213060

Sistemul există, însă nu este clar care e intenţia aferentă acestui punct - https://www.siiir.edu.ro/

Raportul intern al Guvernului a anunţat evoluţii în acest sector: Wireless şcoli şi campusuri Prin acest proiect care se implementează în perioada 2018-2020, se vor putea accesa resursele educaționale existente online, precum și cele ale Platformei Naționale a Educației. Bugetul total alocat pentru perioada 2018-2019 este de 45 mil. euro. Beneficiarii proiectului sunt elevii și cadrele didactice din 4.500 de școli de nivel gimnazial. - https://www.edupedu.ro/guvernul-pregateste-mega-contractul-de-209-milioane-de-lei-pentru-wireless-in-scoli/

Sunt vizate domeniile cu potențial de creștere, relevante pentru dezvoltarea economică a României.

Guvernul raportează doar următoarele date: Catalogul electronic - Sistem informatic pentru managementul şcolarităţii din învăţământul preuniversitar – SIMS Prin acest proiect se urmărește colectarea, gestionarea și analizarea informațiilor referitoare la rezultatele școlare și activitatea școlară zilnică din învățământul preuniversitar. Bugetul alocat este de 25,2 mil. euro.

Detalii aici: https://www.finantare.ro/poc-actiunea-2-3-3-imbunatatirea-continutului-digital-si-a-infrastructurii-tic-sistemice-in-domeniul-e-educatie-e-incluziune-e-sanatate-si-e-cultura-2014-2020.html

NA

La începutul acestui an şcolar, presa raportează că pste jumătate din şcolile care ar trebui să deţină autorizaţie ISU funcţionează în lipsa acesteia - https://www.mediafax.ro/social/mai-bine-de-jumatate-din-scolile-care-trebuie-sa-detina-aviz-isu-functioneaza-fara-autorizatie-18340275

NA

NA

NA

NA

NA

Conform Parlamentului European, toți elevii vor avea Internet de mare viteză, însă 30 % dintre elevi nu au acces la computer https://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E-8-2019-000561_RO.html

Putem aminti dezbateri organizate în acest sens, dar nu şi iniţiative concrete - https://patrimoniu.ro/noutati/item/471-institutul-national-al-patrimoniului-are-placerea-de-a-va-invita-la-conferinta-si-dezbaterea-patrimoniu-digital-09-noiembrie-2018-incepand-cu-ora-09-30

NA

NA

Consiliul Național al Mișcării Sportive, înființat prin OMTS nr. 181/02.03.2017 În vederea implementării unei strategii pentru a folosi activitățile fizice și sportul ca o componentă importantă pentru integrarea în comunitate a invalizilor, copiilor cu dizabilități și a celor orfani a fost înființat, în cadrul MTS, prin HG nr. 322/11.05.2017 pentru modificarea și completarea HG nr. 11/2013 privind organizarea și funcționarea MTS, a fost Compartimentul pentru Sprijin Persoane cu Nevoi Speciale - http://mts.ro/wp-content/uploads/2018/01/Realizari-MTS-PG-2017.pdf

MTS raportează crearea unei noi viziuni a mass-media asupra promovării sportului ca mod sănatos de viaţă – colaborări cu Consiliul Național al Audiovizualului pentru a transmite mesaje de interes national, precum și promovarea performanțelor sportivilor români - http://mts.ro/wp-content/uploads/2018/01/Realizari-MTS-PG-2017.pdf

NA

NA

Putem menţiona programul galității de șanse pentru tinerii proveniți din medii dezavantajate (tineri din mediul rural, tineri cu dizabilități, tineri de etnie romă etc.) pentru integrarea socială a acestora: ➢ Program ”Pregătiți pentru Viață” în parteneriat cu ANPDCA (MMJS) - În prima serie a proiectului 202 tineri din județele Botoșani și Iași proveniți din centrele de plasament au beneficiat de cursuri de dezvoltare personală. A doua serie s-a derulat pentru 170 de tineri din București în luna noiembrie a.c., iar sesiunile de formare s-au axat pe comunicare și dezvoltare personală, incluziune socială și prevenirea situațiilor de risc. Bugetul alocat programului este de 110.000 lei. ➢ ”Forumul pentru Drepturile Tinerilor - 2017” - Ministerul Tineretului și Sportului și Uniunea Civică a Tinerilor Romi din România (UCTRR) a organizat ”Forumul pentru Drepturile Tinerilor - 2017”, ce are ca scop creșterea gradului de implicare a tinerilor, aparținând unor grupuri vulnerabile sau discriminate, la viaţa comunităţii, prin conștientizarea și recunoașterea drepturilor de care beneficiază. Bugetul alocat este de 70.000 lei. - http://mts.ro/wp-content/uploads/2018/01/Realizari-MTS-PG-2017.pdf

NA

NA

NA

NA

Amintim Hotărârea nr. 13/2017; OUG 1/2017, art. 8 , http://lege5.ro/Gratuit/ge2danbwge4a/ordonanta-de-urgenta-nr-1-2017-pentru-stabilirea-unor-masuri-in-domeniul-administratiei-publice-centrale-si-pentru-modificarea-si-completarea-unor-acte-normative

Există progrese în domeniu - www.cered.ro

Există o competiție pentru subvenţionarea literaturii tehnico-ştiinţifice - https://www.fonduri-structurale.ro/stiri/22660/s-a-lansat-competitia-pentru-subventionarea-literaturii-tehnico-stiintifice-pentru-anul-2019

Putem aminti câteva acţiuni în acest sens - http://www.research.gov.ro/ro/articol/4602/minister-comunicare-utilizati-marca-conceput-in-romania; https://www.guvernarepsd.ro/beneficiari/firme/organizarea-de-expozitii-conceput-in-romania/

Procentele au crescut, în 2018 cu 15%, în 2019 cu 27%, dar a crescut și bugetul. Raportat la PIB, bugetul de la Cercetare a scăzut, de fapt. - https://newsweek.ro/educatie/cercetarea-primeste-de-sase-ori-mai-puti-bani-decat-s-a-angajat-psd

Centrul există, însă nu sunt indicate proiecte recente - http://www.incdsb.ro/proiecte/proiecte-majore/ ; http://www.research.gov.ro/ro/articol/4521/danubius-ri-infrastructura-pan-europeana-in-domeniul-rauri-mari-condusa-de-romania

În martie 2019 a fost făcut un test, în urma căruia a fost numit cel mai puternic din lume - http://www.eli-np.ro/ro/

Evoluţii pe temă - https://www.guvernarepsd.ro/beneficiari/firme/folosirea-cu-prioritate-a-indicatorului-de-rezultat-brevet-in-finantare-pentru-stimularea-inventiilor-romanesti-de-la-conceptie-la-aplicare/

2017 PNCDI III - Programul 2 Subprogramul 2.1 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare - pentru creşterea productivităţii la nivelul întreprinderilor prin CDI, - instrumentul de finanțare proiect tip: „Organizare şi dezvoltare cluster – Cluster inovativ”. (lansare competiţie) Bugetul total al competiţiei: 8.400.000 lei. Au fost depuse 16 aplicații. 2018 PNCDI III - Programul 2 Subprogramul 2.1 - Competitivitate prin cercetare, dezvoltare şi inovare - pentru creşterea productivităţii la nivelul întreprinderilor prin CDI, - instrumentul de finanțare proiect tip: „Organizare şi dezvoltare cluster – Cluster inovativ”. Nr. proiecte aprobate la finanţare şi contractate: 12. Bugetul total al competiţiei: 8.400.000 lei, din care alocarea pentru anul 2018: 997.000 lei. Execuţie bugetară: 889.275 lei. - http://www.research.gov.ro/uploads/minister/rapoarte-de-activitate/raport-activitate-mci-2019.pdf

NA

NA

Este menţonat în raportul Guvernului - http://www.research.gov.ro/ro/articol/5059/minister-comunicare-s-a-lansat-competi-ia-c1-alfred-din-cadrul-pncdi-iii-subprogram-5-5-programul-de-cercetare-dezvoltare-si-inovare-pentru-reactori-de-genera-ia-a-iv-a-alfred

NA

Găsiţi aici lista proiectelor şi detalii despre ele - https://www.raten.ro/?page_id=2558&lang=en

NA

NA

Nu putem identifica evoluţii concrete pe subiect - http://www.research.gov.ro/uploads/sistemul-de-cercetare/legislatie-organizare-si-functionare/proiecte-de-acte-normative/2018/og-57-24-07-2018.pdf

Putem apela tot la PNCDI, potrivit Raportului de activitae MCI - http://www.research.gov.ro/uploads/minister/rapoarte-de-activitate/raport-activitate-mci-2019.pdf

Raportul de activitate aminteşte de acest punct - http://www.research.gov.ro/uploads/minister/rapoarte-de-activitate/raport-activitate-mci-2019.pdf

Cadrul aferent programului a fost creat, însă nu au fost înregistrate progrese - http://www.cdep.ro/interpel/2018/r5704A.pdf

NA

Poate fi consultată Hotărârea nr. 169/2019 - https://lege5.ro/Gratuit/gmzdkojqgmya/hotararea-nr-169-2019-pentru-modificarea-si-completarea-hotararii-guvernului-nr-72-2013-privind-aprobarea-normelor-metodologice-pentru-determinarea-costului-standard-per-elev-prescolar-si-stabilirea-f

Există un demers în acest sens - http://internetinscoalata.edu.ro/ ; https://lege5.ro/Gratuit/gi3donzxgi2q/politici-in-domeniul-comunicatiilor-convergenta-digitala-program?dp=gi2tcobthe4dema

În 2018 abandonul școlar (16,4%) a coborât cu aproape două procente față de 2017 (18,1%) -https://www.edupedu.ro/abandonul-scolar-a-scazut-la-164-in-2018-minimul-ultimilor-10-ani-ramane-foarte-ridicat-in-sate-si-in-randul-copiilor-romi-anunta-comisia-europeana/

Registrul Matricol Unic nu este nici în acest moment pe deplin funcțional, neputând fi utilizat pentru achiziționarea de bilete online de călătorie cu trenul sau pentru acordarea calității de asigurat în sănătate.

S-a stabilit corespondenţa dintre nivelurile Cadrului Național al Calificărilor (CNC), actele de studii care se eliberează și tipul de programe de educație şi formare profesională din România prin care pot fi dobândite nivelurile de calificare și nivelurile de referință în conformitate cu Cadrul European al Calificărilor (CEC). - https://lege5.ro/Gratuit/gmydinbqgm2a/ordinul-nr-5039-2126-2018-privind-aprobarea-corespondentei-dintre-nivelurile-cadrului-national-al-calificarilor-actele-de-studii-calificare-ce-se-elibereaza-tipul-de-programe-de-educatie-si-formare-pr

Se crează o platformă școlară educațională și o bibliotecă școlară virtuală. (Platforma va avea suportul logistic al proiectului WI-FI Campus). Perioada de implementare este 2018-2020, iar bugetul total alocat este de 45 mil. euro.Beneficiarii proiectului sunt elevii și cadrele didactice din minimum 2.000 școli (ținta 4.500 școli). - http://www.elearning.ro/platforme-elearning

Catalogul electronic - Sistem informatic pentru managementul şcolarităţii din învăţământul preuniversitar – SIMS Prin acest proiect se urmărește colectarea, gestionarea și analizarea informațiilor referitoare la rezultatele școlare și activitatea școlară zilnică din învățământul preuniversitar. Bugetul alocat este de 25,2 mil. EUR - http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf

Dezvoltarea sistemului de educaţie timpurie Proiectul necompetitiv – Educație timpurie incluzivă şi de calitate Este finanțat din fonduri europene, cu o valoare de 4 mil. euro, și urmează să fie implementat în perioada 2019-2021. Prin proiect vor fi formate 2600 de cadre didactice/personal de sprijin care vor presta servicii de creşă (îngrijire și educaţie) pentru copiii de 0 -2 ani.  Apelul competitiv de proiecte - Dezvoltarea serviciilor de educație antepreșcolară Proiectele finanțate în cadrul acestui apel vor continua activitățile proiectului necompetitiv menționat anterior și va urmări creșterea ratelor de participare la educație antepreșcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 2 ani, prin înființarea unor grupe de creșă. Se estimează un număr de aprox. 14.000 de copii de 0-2 ani beneficiari (alocare totală: 164 mil. euro, alocare FSE: 138,47 mil. euro).  - http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf

Numai manualele pentru clasele I-V în format electronic sunt puse la dispoziția elevilor și profesorilor.

Proiectul - Sistem de avertizare timpurie pentru reducerea părăsirii timpurii a şcolii  S-a derulat prima fază a proiectului, finanţat de Comisia Europeană cu 15.000 de euro, prin serviciul Structural Reform Unit. În cadrul primei etape s-a realizat o analiză, de către experţi UE, cu privire la situaţia existentă din perspectiva abandonului şcolar şi a părăsirii timpurii a şcolii. Se finanțează și a doua etapă a proiectului în care se va elabora un plan de acțiune și o metodologie pentru colectarea și utilizarea de date privind situațiile de risc legate de prevenirea părăsirii școlii. Pentru elaborarea acestei metodologii, Comisia Europeană a contractat Banca Mondială, la sfârșitul anului 2018.

Deocamdată a fost revizuită doar metodologia acestui program

În curricula şcolară învăţământ multicultural pentru anul școlar 2018-2019, s-au editat 26 de titluri noi de manuale școlare, în 9 limbi aparţinând minorităţilor naţionale .

Sprijinirea comunităților de români din străinătate, pentru o reintegrare facilă la întoarcerea în țară, prin creșterea cu 100% a numărului de elevi participanți la cursul de Limbă, Cultură și Civilizație Românească și introducerea acestui curs în unități școlare din cât mai multe state membre UE. În Raportul Guvernului asupra propriei activităţi, sunt amintite următoarele : Raportului masurilor. Învăţarea limbii române, a elementelor de istorie şi civilizaţie românească – un drept pentru orice roman Program privind sprijinirea elevilor români din străinătate Prin modificareaLegii românilor de pretutindeni nr.299/2007 s-a realizat cadrul pentru acordarea de stagii de specializare pentru elevii şi profesorii care predau în limba română în şcolile din Ucraina. Aceste stagii s-au organizat în 4 universităţi din România (Universitatea ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea ”Stefan cel Mare” din Suceava, Universitatea ”A.I.Cuza”din Iaşi şi Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galaţi). Proiectul Limbă, Cultură și Civilizație Românească (LCCR), coordonat de Institutul Limbii Române, are ca obiectiv introducerea în oferta educațională, a unităților de învățământ din state membre ale Uniunii Europene, în format de două ore pe săptămână, a unor cursuri opționale pentru elevi români și străini. În anul 2018, proiectul LCCR a funcționat în 731 de școli din 33 de regiuni, pentru 15.142 de elevi, cu 134 profesori. Un număr de 1019 burse de studiu au fost acordate românilor de pretutindeni care au dorit să-şi continue studiile liceale în România, precum și scutirea de la plata taxelor de școlarizare, cazare în cămine, reduceri pentru transportul intern și pentru 850 dintre aceştia și burse lunare echivalentul a 65 de euro pe lună. Agenția de Credite și Burse pentru Studenți (ACBS) organizează anual, pe baza protocoalelor de colaborare bilaterală/unilaterală, concursurile pentru acordarea de burse de studii, cercetare sau de cursuri de vară cetăţenilor români (elevi de clasa a XII a, studenți, masteranzi, doctoranzi, doctori în științe, cadre didactice titulare) care doresc să studieze în străinătate; În anul 2018, ACBS a susținut financiar, în baza protocoalelor bilaterale încheiate cu Republica Populară Chineză, Federația Rusă, Mexic, Israel, Azerbaidjan, Bulgaria, Cehia, Cuba, Egipt, Grecia, Iordania, Iran, Moldova, Mongolia, Nigeria, Polonia, Serbia, Slovacia, Turkmenistan, Ungaria, Vietnam în jur de 80 de bursieri, iar în baza H.G. nr. 101/ 2002 cu modificările ulterioare, un număr de 15 bursieri la Accademia di Romania di Roma și la Istituto Romeno ,di Cultura e Ricerca Umanistica din Veneția în vederea realizării unor stagii postdoctorale și postuniversitare. De asemenea, un număr de 5 bursieri beneficiază de studii universitare complete de doctorat la Institutul Universitar European de la Florența.

A fost aprobată metodoliga de acreditare și organizare a acestor centre prin HG 598 din 23 august 2017 - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/192557

Legea nr. 188/2017 pentru completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 - realizat partial, uu a fost modificata complet (S-a demarat procesul de consultări cu partenerii sociali pentru o nouă lege a educației, cu un nou spirit şi o altă anvengură, o lege care să fie cuprinzătoare, flexibilă și adaptată noilor realități educaționale.) - https://lege5.ro/Gratuit/ge3donbsg43q/legea-nr-188-2017-pentru-completarea-legii-educatiei-nationale-nr-1-2011

Procentul real este de peste 16% - https://www.rfi.ro/social-111111-eurostat-rata-abandonului-scolar-timpuriu-romania-printre-cele-mai-mari-din-ue

Cifra exactă este de 24,6% în 2018 - https://www.factual.ro/declaratii/mihai-chirica-primarul-iasiului-despre-educatie/

NA

NA

NA

Doar 69,1% dintre elevii care au dat Bacalaureatul au promovat examenul, cea mai slabă rată din ultimii trie ani - https://www.edupedu.ro/programul-de-guvernare-pe-educatie-ce-au-reusit-sa-implementeze-pana-acum-trei-premieri-si-patru-ministri/

Nu putem vorbi despre iniţiative concretizate - https://www.erasmusplus.ro/educatia-adultilor-parteneriate

NA

Legea manualului este, în continuare, în dezbatere parlamentară.

NA

NA

NA

NA

NA

NA

NA

Deşi nu se poate vorbi de meritul exclusiv al Guvernului, putem aminti https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-23364641-noua-universitati-romanesti-sunt-clasamentul-international-universitatilor-2020-realizat-times-higher-education-ase-singura-care-urcat-semnificativ-top.htm

Programul Naţional „Campionii României în școală, liceu și universitate” prin care sunt implicați campionii din sport în educația prin sport și utilizarea propriului exemplu pentru a crește gradul de participare activă şi sistematică a copiilor din şcoli,licee si universitaţi la activităţile sportive, promovarea valorilor sportului ca mijloc de îmbunătăţire a stării de sănătate, a condiţiei fizice şi psihice, dezvoltarea competenţelor sociale.

NA

NA

Conform legislaţiei - https://lege5.ro/Gratuit/ge3dkmzyga3a/legea-cadru-nr-153-2017-privind-salarizarea-personalului-platit-din-fonduri-publice

Conform legislaţiei - https://lege5.ro/Gratuit/ge3dkmzyga3a/legea-cadru-nr-153-2017-privind-salarizarea-personalului-platit-din-fonduri-publice

Dacă se pune din Raportul lor - Burse pentru studenții din afară care se întorc în țară Din anul 2017, conform HG 403/2017, s-a întocmit lista candidaţilor eligibili pentru a fi finanţaţi prin "Grantul pentru Tinerii Cercetători REGELE CAROL I", destinate tinerilor cercetători, absolvenţi de liceu care au avut rezultate deosebite la olimpiadele naționale şi internaționale sau la concursuri de prestigiu și care sunt înmatriculați într-o universitate din România. (granturile sunt acordate de Ministerul Cercetării și Inovării). Pentru anul 2018, s-a solicitat Ministerului Cercetării și Inovării numărul burselor, pe fiecare categorie, pentru a întocmi lista candidaților eligibili a fi finanţaţi prin "Grantul pentru Tinerii Cercetători REGELE CAROL I".

NA

Amintim că România a găzduit, în perioada 6-7 iunie 2018, în calitate de Președinte al Conferinței Cartei Energiei, a 29-a conferință sub egida acestei platforme de cooperare internațională în sectorul energetic. Țara noastră este primul stat membru al Uniunii Europene care a preluat președinția Conferinței Cartei Energiei. Evenimentul cu tema „Eficienţa energetică, o prioritate în combaterea sărăciei energetice şi asigurarea energiei pentru toţi”, la care au participat peste 100 de delegați din circa 20 de țări, a fost primul dintr-o serie de conferințe care vor fi organizate anul acesta de România în cadrul președinției Cartei. - https://www.anre.ro/ro/eficienta-energetica/legislatie/legislatie-efic-en

Instrument de dezvoltare economică – susţinerea investiţiei prin contracte de performanţă energetică, obiectiv prioritar pentru clădirile publice; Susținere financiară: contracte de performanță energetică pe termen de minimum 10 ani și contracte de creditare bancară, surse de finanțare din fonduri europene și PNAER - fondul de eficiență energetică, programe guvernamentale de tipul “Casa verde”, “Oraș verde” etc.

NA

Susținerea investiției din taxa de monopol

NA

NA

Există câteva judeţe, precum AB sau AR, care au publicate documente tip masterplan sau strategie.

NA

NA

NA

Piețele de energie din România, atât cea de gaze cât și cea de electricitate sunt liberalizate, atât pentru consumatorii individuali cât și pentru persoanele juridice. Nu există însă o interconectare suficientă și România nu are încă rețele inteligente (smart grids).

în cadrul Planului Național de Investiții în energie s-au derulat următoarele activități: - ,,reabilitarea și modernizarea blocului nr. 7, pe lignit” Sucursala Electrocentrale Ișalnița, Complexul Energetic Oltenia; - ,,reabilitarea și modernizarea blocului nr. 4, de 330MW, pe lignit” – Sucursala Electrocentrale Rovinari); - ,,ciclu combinat cu turbine pe gaz” beneficiarRomgaz; - ,,ciclu combinat cu turbină pe gaz” – CECC Brazi, beneficiar Societatea OMV Petrom. OMV Petrom a făcut cerere de finanțare nerambursabilă de 408.425.048,10 lei); - s-a deblocat investiției de la Paroșeni (desulfurare și un sistem de depozitare a zgurii și cenușii) prin plata TVA restantă și a unor lucrări de construcții - montaj; - au fost aprobate trei cerei de rambursare la următoarele societăți: Complexul Energetic Oltenia, în valoare de 39, 2 milioane lei, Romgaz 21 milioane lei, iar pentru compania OMV Petrom a fost luată decizia privind avizarea plății (OMV cere plata a 90, 8 milioane euro) ca urmare a realizării investițiilor privind reducerea emisiilor de CO2 - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/216833

Disponibilă la adresa - http://www.mmediu.ro/articol/strategia-energetica-a-romaniei-2018-2030-cu-perspectiva-anului-2050/2143

Există un Plan Naţional de Acţiune privind Eficienţa Energetică 2017-2020 - https://ec.europa.eu/energy/sites/ener/files/documents/ro_neeap_ro.pdf

Legea nr. 167/2018 pentru modificarea și completarea Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012 - https://lege5.ro/Gratuit/gi4dqnrsgu3a/legea-nr-167-2018-pentru-modificarea-si-completarea-legii-energiei-electrice-si-a-gazelor-naturale-nr-123-2012

Consultaţi Legea 34/2017 pentru detalii.

Amintim OUG 61/2017 care reglementează transferul pachetului de acţiuni deţinut de către stat la unităţile producătoare de energie termică către autorităţile publice locale?

NA

NA

E menţionată doar în 2019-2030 - http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/09/SNDD-2030-_-versiune-finala-11-09-2018-procedura-SEA.pdf

Este menţionat în Strategia energetică - http://dezvoltaredurabila.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/09/SNDD-2030-_-versiune-finala-11-09-2018-procedura-SEA.pdf

NA

NA

A fost elaborat şi pus în dezbatere publică un proiect de lege pentru reglementarea sistemului de redevenţe pentru concesionarea resurselor minerale, petroliere şi hidrominerale - https://www.bursa.ro/proiectul-legii-redeventelor-pus-in-dezbatere-publica-67663338

NA

Legea 193/2018, CNU a dobândit dreptul exclusiv de a furniza servicii de calificare, depozitare și prelucrare a octodoxitului de uraniu, necesar funcționării reactoarelor de tip CANDU - https://lege5.ro/Gratuit/gi4dsmrthezq/legea-nr-193-2018-pentru-reglementarea-principiilor-privind-asigurarea-strategiei-nationale-a-romaniei-referitoare-la-mentinerea-ciclului-nuclear-integrat-prin-asigurarea-materiei-prime-pentru-fabrica

A fost adoptată Ordonanța de urgență nr. 80/2018 pentru stabilirea condițiilor de introducere pe piață a benzinei și motorinei, de introducere a unui mecanism de monitorizare și reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de stabilire a metodelor de calcul și de raportare a reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru modificarea și completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie - https://lege5.ro/Gratuit/ge3dqmrzgmyq/ordonanta-de-urgenta-nr-61-2017-pentru-aprobarea-unor-masuri-privind-mandatarea-ministerului-energiei-pentru-transferul-unor-pachete-de-actiuni-detinute-de-catre-statul-roman-la-societatile-producatoa

Raportul intern al Guvernului aminteşte următoarele - În cadrul Planului Național de Investiții în energie s-au derulat următoarele activități: s-a deblocat investiției de la Paroșeni (desulfurare și un sistem de depozitare a zgurii și cenușii) prin plata TVA restantă și a unor lucrări de construcții - montaj; după o investiție de 65,3 milioane de euro termocentrala Paroșeni funcționează respectând valorile de mediu impuse de legislația europeană. Prin această investiție, termocentrala Paroșeni a fost dotată cu o instalație de desulfurare care elimină 94% dintre emisiile de SO2; o serie de investitori din țară (Romgaz, Electrica SA, Hidroelectrica) dar și din afară ei (Corea de Sud, Japonia, Quatar, Israel) și-au exprimat interesul pentru construcția unei capacități energetice noi, în ciclu mixt pe gaze, de 400 MW, la Sucursala Electrocentrale Mintia din cadrul CEH. Romgaz a demarat procedura de achiziții în vederea realizării unui studiu de fezabilitate - http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf

Acordul Investitorilor în forma preliminară pentru continuarea Proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă. Compania de stat Nuclearelectrica, operatorul reactoarelor 1 și 2 de la Cernavodă, și China General Nuclear Power Corporation și CGN Central and Eastern Europe Investment au semnat Acordul Investitorilor în formă preliminară cu privire la continuarea Proiectului Unitățile 3 și 4 CNE Cernavodă. Acest acord a fost aprobat de către actionarii SNN în Adunarea Generală a Acționarilor din data 10 aprilie 2019. - https://www.cotidianul.ro/ei-vor-construi-reactoarele-3-si-4-de-la-cernavoda/

În scopul creşterii potenţialului hidroenergetic s-au luat măsuri de finalizare a investiţiilor hidroenergetice aflate în derulare și anume: investiție în valoare de aproape 24 de milioane de lei, care a vizat punerea în funcţiune a Hidroagregatului 1 al hidrocentalei Călimăneşti, amplasată pe râul Olt. Hidrocentrala a fost pusă în funcțiune în anul 1981 și este echipată cu două hidroagregate cu o putere instalată de 38 MW; compania Hidroelectrica a pus în funcțiune în luna decembrie 2018, Hidroagregatul II de la Centrala Hidroelectrică Berești, județul Bacău, după efectuarea unor lucrări de modernizare, investiție a cărei valoare se ridică la suma de 18,2 milioane lei; 11.000 de locuințe vor fi conectate la rețeaua de electricitate printr-un program finanțat de SEE - Norvegia în care Ministerul Energiei este partener și care va avea un buget multianual de 50 milioane euro.

NA

Guvernul anunţă că a fost selectat consultantul pentru realizarea evaluării de mediu în vederea elaborării proiectului de lege pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003 - http://gov.ro/fisiere/programe_fisiere/Raportul_masurilor_indeplinite_anul_in_2018_din_Programul_de_Guvernare.pdf

NA

NA

În raportul propriu, Guvernun aminteşte despre revitalizarea energiei produsă pe bază de cărbune: s-a prelungit perioada de acordare a ajutorului de stat pentru costuri excepţionale la SNIM până în anul 2021 (faţă de 2019), datorită prelungirii perioadei de ecologizare la minele Petrila, Paroşeni şi Uricani; având în vedere faptul că resursele de cărbune sunt şi vor rămâne o componentă important a mixului naţional de resurse energetice, România a cerut Comisiei Europene prelungirea din 2021 până în 2024 a termenului până la care termocentralele pe cărbune se pot conforma noilor cerinţe europene de mediu;

NA

Pentru structura existentă și prognozată pe termen mediu a parcului de producție, de 3.500 MW. Această concluzie trebuie luată în considerare la elaborarea scenariilor de dimensionare rațională a rețelei.

Realizat prin OUG 2/2017 (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/185512)

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2018 (Art 6 (1) și (2)), pentru anul 2018 cota repartizată pentru autoritățile locale din impozitul pe venit este de 71.5%, cu excepția Bucureștiului unde aceasta ajunge la 90%. Acest lucru se realizează însă prin derogare de la Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, nefiind așadar o promisiune realizată totală (nefiind modificată legea finanțelor publice locale, nu există o certitudine cu privire la faptul că această regulă se va respecta mereu începând cu anul 2018. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2018/Legeanr2_2018abugetuluidestat.pdf

Potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2018 (Art 6 (1) și (2)), pentru anul 2018 cota repartizată pentru autoritățile locale din impozitul pe venit este de 71.5%, cu excepția Bucureștiului unde aceasta ajunge la 90%. Acest lucru se realizează însă prin derogare de la Legea 273/2006 privind finanțele publice locale, nefiind așadar o promisiune realizată totală (nefiind modificată legea finanțelor publice locale, nu există o certitudine cu privire la faptul că această regulă se va respecta mereu începând cu anul 2018. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget2018/Legeanr2_2018abugetuluidestat.pdf. În anul 2019, cota a fost crescută într-adevăr la 100%, însă această măsură a fost realizată tot prin derogare de la Legea 273/2006 a finanțelor publice locale (Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/211866#id_artA55_ttl). Așadar, până la confirmarea acestei reguli prin lege, considerăm promisiunea îndeplinită parțial.

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2017 sunt mai mari decât cele asumate, ajungând, potrivit execuției preliminate la 281 miliarde lei. Aceasta presupune o depășire a țintelor propuse, motiv pentru care considerăm nerealizată această promisiune întrucât aceasta contribuie la un deficit bugetar mai mare. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/PROIECTBUGETDESTAT2018/Raportbuget2018.doc

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2018 au fost mai mari decât cele asumate, ajungând la 322.45 miliarde lei, potrivit execuției bugetare la 31 decembrie 2018. Aceasta presupune o depășire a țintelor propuse, motiv pentru care considerăm nerealizată această promisiune întrucât aceasta contribuie la un deficit bugetar mai mare. Surse: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31122018.pdf

Cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2019 par a fi mai mari decât cele asumate, ajungând, potrivit datelor actualizate în Raportul privind execuția bugetară pe primele șase luni ale anului la 373.48 miliarde de lei. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Anexanr2semI2019.xlsx

Nu există încă date privind această promisiune.

Această promisiune nu a fost realizată. Mai mult, autoritățile locale au fost puternic afectate de reducerea cotei de impozitare a veniturilor de la 16% la 10%, în vreme ce nu au primit un procent integral din impozitul pe venit încasat.

Promisiunea viza măsuri privind implementarea unui Plan de raţionalizare a cheltuielilor publice, cu următorii piloni: auditul funcţiilor guvernamentale (administraţie centrală şi locală); informatizarea accelerată a administraţiei publice centrale şi locale; accelerarea prioritizării investiţiilor publice, normative corect fundamentate pentru lucrările suportate din cheltuielile bugetare de capital; revizuirea subvenţiilor acordate companiilor de la bugetul de stat. Se va prefera acordarea de subvenţii condiţionate, toate subventiile de la buget catre companiile publice vor fi condiționate de programe de ajustare pe care le vor adopta pentru a-şi îmbunătăţi performanţa financiară, cu sancţiuni şi restructurări în cazul în care condiţiile convenite nu sunt îndeplinite; introducerea contractelor de performanţă în toate instituţiile publice şi companii de stat (ministere, agenţii guvernamentale, autorităţi locale şi companii de stat); Optimizarea spaţiilor aparţinând sectorului public; Optimizarea spaţiilor de birouri. Niciuna dintre aceste măsuri nu a fost implementată.

Această promisiune a fost subiectul unor schimbări de atitudine din partea guvernului. La începutul anului 2019, la discuțiile privind legea bugetului de stat, sumele acestea nu erau prezente. După un scandal public pe această temă (Sursa: https://newsweek.ro/social/guvernul-psd-fara-bani-din-bugetul-de-stat-pentru-copiii-orfani-explicatiile-ministerului-muncii), s-a ajuns la o variantă intermediară în care statul „prioritizează” aceste cheltuieli. Într-un răspuns din 22 aprilie 2019, ca urmare a unei interpelări a unui parlamentar, situația rămăsese aceeași, chiar și după aprobarea legii bugetului de stat pe 2019 (Sursa: http://www.cdep.ro/interpel/2019/r2243B.pdf)

Potrivit datelor privind datoria administrației publice conform metodologiei UE, aceasta a înregistrat un procent de 35.2% din PIB în anul 2017. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvdatorieguvconformUEromanaiunie2019.pdf

Potrivit datelor privind datoria administrației publice conform metodologiei UE, aceasta a înregistrat un procent de 35% din PIB (date provizorii, decembrie 2018). Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvdatorieguvconformUEromanaiunie2019.pdf

nu avem încă date în această privință

nu avem încă date în această privință

Potrivit Raportului anual privind execuția bugetului în anul 2019, deficitul pe metodologia ESA și deficitul structural au ajuns la 2.9% din PIB (Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Rapexec2017_11062018.docx)

Potrivit execuției bugetului consolidat la 31 decembrie 2018, deficitul se situa la 2.88% din PIB pe metodologia cash, peste nivelul asumat prin programul electoral. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31122018.pdf. De asemenea, potrivit Raportului anual privind execuția bugetului în anul 2018, deficitul pe metodologia ESA ajunsese la 3% din PIB (Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Rapexec2018IB.docx).

Nu avem încă date în această privință, însă ultimele cifre privind execuția bugetului general consolidat la 30.09.2019 arată o posibilă depășire a ținei de deficit de 3% și cu siguranță o depășire a procentului de 2.3% din PIB, acesta fiind deja la 2.66% (Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc30septembrie2019.pdf)

nu avem încă date în această privință

Banii europeni intrați în anul 2018 a fost de 4.44 miliarde euro, adică aproximativ 20.66 miliarde lei (la un curs euro mediu de 4.6535). Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/buget_ue/bfn_30092019.pdf

Toate autoritățile de management au fost acreditate chiar cu câteva luni înainte de termenul prevăzut în Programul de guvernare. Sursa: http://www.fonduri-ue.ro/presa/comunicate/2267-toate-autoritatile-implicate-in-gestionarea-si-controlul-programelor-operationale-2014-2020-au-fost-acreditate

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice, în primele 11 luni ale anului 2017 au fost absorbite doar 3.6 miliarde euro, adică aproximativ 16.7 miliarde lei, sub ținta asumată. Pentru că nu avem datele finale pentru anul 2017, această promisiune este parțial realizată.

Au fost lansate aproape toate call-urile, cu mici excepții pe Programe de tipul celui de Infrastructură Mare.

Banii europeni intrați până la 30 septembrie 2019 în România sunt în valoare de 3.74 miliarde euro, adică aproximativ 17.7 miliarde lei. Este neclar dacă se va atinge cifra promisă până la finalul anului. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/buget_ue/bfn_30092019.pdf

Nu există date în această privință momentan.

Pornind de la experiența unor state precum Norvegia, Franța, Italia sau Polonia, vom înființa un Fond Suveran de Dezvoltare și Investiții (FSDI). Acesta va fi alcătuit, în principal, din companiile de stat profitabile, a cărui valoare va depăși 10 mld. €. Fondul se va putea folosi de veniturile din dividende ale acestor companii, precum și din veniturile provenite din emisiuni de obligațiuni sau din vânzarea de active neperformante (case de odihnă, hoteluri - aparținând unor companii al căror obiect de activitate este cu totul altul). Scopul fondului va fi de a dezvolta sau construi de la zero afaceri în domenii prioritare pentru statul român, care să se susțină economic (deci cu un anumit grad de profitabilitate), singur sau împreună cu alte fonduri de investiții sau investitori privați. Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Deși Guvernul a adoptat cadrul normativ general pentru înființarea unor fonduri suverane prin OuG 100/2018 un fond suveram cum este cel descris in programul de guvernare nu a fost înființat și nici nu au fost făcut foarte mulți pași concreți în această direcție.

Astfel încât acesta să poată susțină programele naționale dezvoltate în parteneriat cu guvernul României, dar și pentru a putea finanța mult mai mult decât o face în prezent întreprinderile mici și mijlocii din IT, turism, construcții, servicii, industria prelucrătoare, meșteșuguri, etc precum și fermierii sau pe cei care doresc sa investească în agricultură.

Potrivit execuției preliminate pentru anul 2017, au fost cheltuite pentru investiții din bugetul de stat (capitolul „cheltuieli de capital”) doar 7 miliarde lei. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/PROIECTBUGETDESTAT2018/anexanr1.pdf

Potrivit bugetului de stat aprobat pentru anul 2018, sumele estimate a fi cheltuite pentru investiții sunt de 7.56 miliarde lei. Neavând date finale până la finalul respectivului an, promisiunea rămâne momentan nerealizată.

Potrivit bugetului de stat aprobat pentru anul 2018 și estimărilor pentru 2019-2021, sumele estimate a fi cheltuite pentru investiții în 2019 sunt de 8.2 miliarde lei. Neavând date finale până la finalul respectivului an, promisiunea rămâne momentan nerealizată.

Potrivit bugetului de stat aprobat pentru anul 2018 și estimărilor pentru 2019-2021, sumele estimate a fi cheltuite pentru investiții în 2020 sunt de 9.3 miliarde lei. Neavând date finale până la finalul respectivului an, promisiunea rămâne momentan nerealizată.

Proiectul de lege pentru transformarea Eximbank într-o bancă de dezvoltare a României a fost inițiat de trei parlamentari PSD și unul de la UDMR. Proiectul a fost depus în 17 mai 2017 la Senat și adoptat în 7 noiembrie 2017, fiind momentan în procedură de legiferare la Camera Deputaților. Sursa: http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?cam=2&idp=16650 În același timp, la Senat se mai află în acest moment și un alt proiect legislativ privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Băncii de Dezvoltare a României-S.A., inițiat de 181 de parlamentari ai PSD și ALDE. Sursa: https://www.senat.ro/legis/lista.aspx?nr_cls=L507&an_cls=2017

Promisiunea era că statul român va simplifica procedurile pentru obținerea garanțiilor date de către fondurile de garantare exitente în prezent, dar și că aceste fonduri de garantare, la rândul lor vor fi capitalizate pentru a putea susține programele publice incluse în programul de guvernare. În realitate, modificările au fost minore și nu au fost neapărat extinderi la nivelul fondurilor de garantare astfel încât să susțină programele publice incluse în promisiunile electorale

Potrivit Programului de guvernare, acesta trebuia să cuprindă companii unde statul deține participații și care în prezent sunt administrate de AVAS, dar și companii de stat care nu vor putea fi incluse în FSDI din cauza interdicției europene, care stipulează faptul că în unele cazuri, companiile de producție și distribuție nu pot fi administrate de aceeași entitate, evitându-se în acest fel comportamentul de monopol. Ca urmare a acestor reglementări, Transelectrica și Transgaz vor fi administrate și deținute de FND, iar Hidroelectrica sau Romgaz de către FSDI. AVAS se desființează. Ca și FSDI, FND va rămâne pe toată perioada de funcționare în proprietatea exclusivă a statului român. Ceea ce nu menționa Programul de guvernare este că România are încă din 2006 un Fond Național de Dezvoltare și este neclar dacă se dorește continuarea acestuia sau realizarea unui alt fond. În realitate, ceea ce s-a întâmplat în realitate este că Fondul Național de Dezvoltare și Investiții a fost înființat prin OUG 114 / 2018, mai cunoscută ca ”ordonanța lăcomiei”, și este prevăzut să finanțeze proiecte al administrațiilor locale prin împrumuturi de la Trezoreria Statului. Așadar, nu doar că nu a fost înființat în termenul prevăzut, ci a fost înființat ci și sub o altă formă decât cea promisă.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice analizate în Raportul Consiliului Fiscal privind legea bugetului de stat pe anul 2018, cheltuielile de investiții din Bugetul general consolidat au fost de 2.1% din PIB în 2017 (așadar doar cheltuielile din bugetul de stat sunt chiar mai mici). De asemenea, inclusiv Raportul privind situația macroeconomică pe anul 2018 și proiecția pe anii 2019-2021 arată că Guvernul își asumă pentru 2018 o pondere a cheltuielilor de investiții de 4.2% din PIB, pentru 2019 - 4.7% din PIB și pentru 2020 – 5.1% din PIB. Surse: http://www.consiliulfiscal.ro/CFOpiniebuget2018completare.pdf și http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/PROIECTBUGETDESTAT2018/Raportbuget2018.doc

Nu există investiții realizate din FSDI

Nu există investiții realizate din FSDI

Nu există investiții realizate din FSDI

Potrivit Ministerului Finanțelor Publice, datoria publică a României a fost de 35.2% din PIB în 2017, 35% din PIB în 2018 și 35% pentru primele șase luni din anul 2019. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buletin/executii/EvdatorieguvconformUEromanaiunie2019.pdf

Pentru anul 2017, ponderea pensiilor (Bugetul asigurărilor sociale reprezintă grosul în acest sens) a fost în execuția bugetară de 6.8% din PIB, iar pentru anul 2018, acesta ajuns la 6.6% din PIB.

Potrivit datelor Eurostat, creșterea economiei României a fost de 7% în 2017 și 4% în 2018. Sursa: https://ec.europa.eu/eurostat/tgm/table.do?tab=table&init=1&language=en&pcode=tec00115&plugin=1

Deficitul bugetar al României pentru 2017 și 2018 s-a încadrat în ținta de deficit, însă este de așteptat ca acest lucru să nu mai fie valabil și în 2019.

În 2016, veniturile totale ale Bugetului general consolidat reprezentau 29.4% din PIB, în 2017 rămâneau la aceeași valoare, iar în 2018 au reprezentat 31.1% din PIB. Așadar, este greu de crezut că acestea vor fi ajuns la o astfel de creștere procentuală până în 2020. Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-bugetului-general-consolidat&pagina=domenii&menu=Buget

Imposibil de verificat

În 2016, veniturile totale ale Bugetului general consolidat reprezentau 29.4% din PIB, în 2017 rămâneau la aceeași valoare, iar în 2018 au reprezentat 31.1% din PIB. Așadar, este greu de crezut că acestea vor fi ajuns la o astfel de creștere procentuală până în 2020. Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-bugetului-general-consolidat&pagina=domenii&menu=Buget

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

FSDI nu este încă funcțional

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Nu se poate evalua momentan.

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (bazate pe datele Institutului Național de Statistică), valoarea PIB pentru 2017 a depășit ținta asumată, ajungând la 856.7 miliarde lei. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (bazate pe datele Institutului Național de Statistică), valoarea PIB pentru 2018 a depășit ținta asumată, ajungând la 944.2 miliarde lei. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (bazate pe datele Institutului Național de Statistică), valoarea PIB pentru 2019 pare a depăși ținta asumată, fiind prognozată la 1031 miliarde lei. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (bazate pe datele Institutului Național de Statistică), valoarea PIB pentru 2020 pare a depăși ținta asumată, fiind prognozată la 1110.2 miliarde lei. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (bazate pe datele Institutului Național de Statistică), numărul mediu al salariaților conform Balanței Forței de Muncă a fost de 4.95 milioane în 2017. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (bazate pe datele Institutului Național de Statistică), numărul mediu al salariaților conform Balanței Forței de Muncă a fost de 5.10 milioane în 2018. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (bazate pe datele Institutului Național de Statistică), numărul mediu al salariaților conform Balanței Forței de Muncă este prognozat la 5.28 milioane în 2019. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză (bazate pe datele Institutului Național de Statistică), numărul mediu al salariaților conform Balanței Forței de Muncă este prognozat la 5.46 milioane în 2020. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Legea cadru nr 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost publicată în Monitorul Oficial din 28 iunie 2017 și avea ca dată de intrare în vigoare 1 iulie 2017. Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190446

Potrivit Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, „Ordonatorii de credite pot acorda lunar premii de excelență pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor sau autorităților publice, în limita a 5% din cheltuielile cu salariile de bază, soldele de funcție/salariile de funcție, soldele de grad/salariile gradului profesional deținut, gradațiile și soldele de comandă/salariile de comandă, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare aferente personalului prevăzut în statul de funcții, sub condiția încadrării în fondurile aprobate prin buget.” Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190446#id_artA198_ttl

Potrivit datelor privind execuția bugetară pe anul 2017, cheltuielile salariale din domeniul bugetar au fost mai mari cu 22% față de anul 2016. Considerăm astfel că promisiunea este îndeplinită parțial, având în vedere faptul că o execuție bugetară mai mare în acest domeniu poate duce la dezechilibre fiscal-bugetare. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_BCG122017.pdf

Potrivit datelor privind execuția bugetară pe anul 2018, cheltuielile salariale din domeniul bugetar au fost mai mari cu 23.7% față de anul 2017. Considerăm astfel că promisiunea este îndeplinită parțial, având în vedere faptul că o execuție bugetară mai mare în acest domeniu poate duce la dezechilibre fiscal-bugetare. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_BCG122018.pdf

Potrivit Legii cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, „Sporul pentru munca suplimentară (1) Munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru, precum și munca prestată în zilele de sărbători legale, repaus săptămânal și în alte zile în care, în conformitate cu legea, nu se lucrează, se compensează prin ore libere plătite în următoarele 60 de zile calendaristice după efectuarea acesteia. (2) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată peste programul normal de lucru va fi plătită în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (3) În cazul în care compensarea prin ore libere plătite nu este posibilă în termenul prevăzut la alin. (1), munca suplimentară prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, va fi plătită în luna următoare cu un spor de 100% din salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare, corespunzător orelor suplimentare efectuate. (4) Plata muncii în condițiile alin. (2) și (3) se poate face numai dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de șeful ierarhic în scris, fără a se depăși 360 de ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 de ore anual, este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanților salariaților, potrivit legii. (5) La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depășirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător. (6) Prevederile prezentului articol nu se aplică persoanelor salarizate prin plata cu ora, prin cumul de funcții în cadrul aceleiași instituții sau autorități publice ori persoanelor angajate cu timp parțial.” Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/190446#id_artA174_ttl

Promisiunea viza faptul că toți salariații din sistemul public vor beneficia anual, începând cu primul semestru din 2017, de un tichet de vacanță egal cu valoarea salariului minim brut din acel an, ce va putea fi utilizat în interiorul granițelor României. Prevederea a fost operaționalizată însă mai târziu, fiind introduce specificații prin Legea salarizării unitare, dar și prin OUG 90/2017. Sursa: http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/195526#A100

Ponderea salariilor bugetare a fost, conform execuțiilor bugetare, de 8.1% din PIB în 2017, 9.1% din PIB în 2018, iar pentru primele nouă luni din 2019 deja a ajuns la 7.4% din PIB, în creștere cu peste 20% față de perioada similară a anului precedent. Așadar, este de așteptat ca ponderea să depășească și în 2019 ținta asumată, la fel ca în 2018. Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html?categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-bugetului-general-consolidat&pagina=domenii&menu=Buget

Potrivit datelor privind execuția bugetară pe primele nouă luni ale anului 2019, cheltuielile salariale din domeniul bugetar au fost mai mari cu 20.2% față de perioada similară a anului precedent, cu mult peste ținta asumată. Considerăm astfel că promisiunea este neîndeplinită, neîncadrându-se în țintele asumate. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/buget/executii/Anexa2_bgc30septembrie2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză, salariul mediu brut a fost de 3223 lei în 2017. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză, salariul mediu brut a fost de 4502 lei în 2018. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză, salariul mediu brut este estimat la 5163 lei în 2019. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Potrivit celor mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză, salariul mediu brut este estimat la 5545 lei în 2020. Cel mai probabil, cifra avansată se va dovedi corectă având în vedere faptul că deja a fost depășită încă din 2018. Sursa: http://www.cnp.ro/user/repository/prognoze/prognoza_2019_2022_varianta_de_primavara_2019.pdf

Veniturile la bugetul general consolidat au fost de 295.1 miliarde lei în 2018, iar cele la bugetul de stat de 144 miliarde lei. Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html;jsessionid=DUGayRzbIB4ah4IL2bv59dYtoPB7AeHhm3C-EGyi.www1:server11?categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-bugetului-general-consolidat&pagina=domenii&menu=Buget

Veniturile la bugetul general consolidat au fost de 251.8 miliarde de lei în 2017, iar cele la bugetul de stat de 113 miliarde de lei. Sursa: http://www.mfinante.gov.ro/pagina.html;jsessionid=DUGayRzbIB4ah4IL2bv59dYtoPB7AeHhm3C-EGyi.www1:server11?categoriebunuri=executie-bugetara,rapoarte-trimestriale,rapoarte-semestriale,rapoarte-anuale,arieratele-bugetului-general-consolidat&pagina=domenii&menu=Buget

Veniturile la bugetul general consolidat sunt estimate a ajunge la 345 miliarde lei în 2019, potrivit celor mai recente actualizări din Raportul după primul semestru al anului. Sursa: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/trezorerie/Anexanr2semI2019.xlsx

Nu se poate verifica

Potrivit promisiunii, fondurile trebuiau rezultate din scăderea taxelor și impozitelor. Pentru a calcula veniturile suplimentare pentru populație am utilizat datele Institutului Național de Statistică (sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/) și ne-am uitat la doi indicatori: POP105A - Populatia rezidenta la 1 ianuarie și BUF105I - ABF Veniturile totale medii lunare pe o persoana. Am înmulțit venitul mediu cu numărul populației și am ajuns la niște cifre privind veniturile totale. Sigur, acestea nu sunt cifre exacte, însă ne dau un ordin de mărime suficient pentru a vedea dacă promisiunile sunt îndeplinite. Astfel, în 2017, veniturile totale au fost de 25,358,373,764 lei, în creștere cu 3.38 miliarde de lei față de 2016 (când ajungeau la 21,978,117,849 lei).

Potrivit promisiunii, fondurile trebuiau rezultate din scăderea taxelor și impozitelor. Pentru a calcula veniturile suplimentare pentru populație am utilizat datele Institutului Național de Statistică (sursa: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/) și ne-am uitat la doi indicatori: POP105A - Populatia rezidenta la 1 ianuarie și BUF105I - ABF Veniturile totale medii lunare pe o persoana. Am înmulțit venitul mediu cu numărul populației și am ajuns la niște cifre privind veniturile totale. Sigur, acestea nu sunt cifre exacte, însă ne dau un ordin de mărime suficient pentru a vedea dacă promisiunile sunt îndeplinite. Astfel, în 2018, veniturile totale au fost de 31,857,779,368 lei, în creștere cu 6.5 miliarde față de 2017 (când ajungeau la 25,358,373,764 lei).

Nu avem date în această privință încă

Nu avem date în această privință încă

Finanțată prin FSDI care nu e operațional

Autostrada va fi finanțată și prin FSDI.

Începerea construcției - finanțare prin FSDI (care nu e operațional)

Începerea construcției - finanțare prin FSDI (care nu e operațional)

Din aprilie 2018, TVR a anuțat că trece complet la transmisiune digitală terestră

Iniţiativa include bandă largă (fibră optică și 5G), infrastructură inteligentă (cloud computing, internetul lucrurilor, securitate cibernetică), prin transparență și predictibilitate, simplificare administrativă și de reglementare.

In 2017 si 2018 reteaua de distributie a gazelor a crescut cu 2000km ajungand la 41000km

La termocentrala Mintia, în următorii 10 ani, se poate implementa un proiect cu un grup energetic (200MW sau 500MW), cu eficiență ridicată (randament 43-45%, parametri ultracritici sau ultrasupracritici), (în locul celor 2 grupuri existente), respectiv un grup energetic de 150-200MW, cu pat fluidizat sau parametrii supracritici, la Paroșeni, dotate cu instalații de mediu corespunzătoare.

În România sunt aproximativ 1000 de stații de încărcare electrice http://masinaelectrica.ro/harta-statii-incarcare/

Iunie 2017 http://adevarul.ro/locale/brasov/fabrica-pulberi-fagaras-redeschide-patruani-s-au-facutprimele-probe-tehnologice-1_59378dfd5ab6550cb8dfd3b6/index.html

Rheinmetall şi Uzina Automecanică Moreni au încheiat în vara acestui an un parteneriat prin care a fost înfiinţată societatea mixtă Romanian Military Vehicle Systems care va fabrica, vinde şi asigura mentenanţa transportorului blindat de trupe 8x8 (TBT 8x8) pentru armata română.

Au lansat program Prima impadurire, dar fara succes http://stirileprotv.ro/stiri/social/prima-impadurire-un-esec-total-cac-i-agricultori-s-au-inscris-in-a-doua-sesiune.html

Realizarea unor proiecte integrate de consolidarea şi extinderea sistemelor integrate de management al deşeurilor, cu respectarea ierarhiei deşeurilor (prevenire, pregătirea pentru reutilizare, reciclare, alte metode de valorificare, inclusiv tratare şi eliminare): închiderea și reabilitarea depozitelor neconforme şi deschiderea/extinderea de noi depozite, implementarea sistemelor de colectare selectivă, construcţia de instalații de transfer și valorificare/tratare, inclusiv platforme de compostare şi unități de compostare individuală şi staţii de tratare mecano-biologică ş.a.

Sunt amintitie: • 4 instanțe - lucrări în curs de execuție; • 8 instanțe - lucrări de intervenții aflate în etapa de proiectare și avizare; • 18 instanțe (12 imobile) - obiective ale căror note conceptuale și teme de proiectare au făcut obiectul avizării CTE al MJ în cursul lunii noiembrie și decembrie 2017; • 7 instanțe (4 imobile) - obiective ale căror note conceptuale și teme de proiectare au făcut avizate fără condiții și predate în cursul lunii decembrie la CNI SA. CNI SA a solicitat prezentarea Temelor de proiectare și în forma prevăzută de HG 907/2016. • 3 instanțe - lucrări finalizate

La nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt în derularea mai multe proiecte de investiții în penitenciare (modernizare și extindere), astfel: Spații detenție Penitenciar Deva - se creează 70 locuri noi de detenție și se modernizează 500 locuri de detenție - Stadiu: Se derulează lucrările de execuție. În anul 2018, se vor finaliza 40 locuri noi de detenție și se vor moderniza 282 locuri de detenție, iar în anul 2019 se vor finaliza 30 locuri noi de detenție și vor fi modernizate 218 locuri de detenție. Progres fizic: 60%. Spații detenție R 113 Giurgiu - se creează 200 locuri;Stadiu: obiectiv finalizat fiind încheiat procesul – verbal de recepție la terminarea lucrărilor în data de 04.06.2018, prin care au fost realizate 200 locuri de detenție;Spații detenție Penitenciar Codlea - se creează 80 locuri noi de detenție;Stadiu: Este necesară obținerea de către Penitenciarul Codlea a autorizației de construire pentru începerea lucrărilor. A fost obținut avizul de securitate la incendiu nr. 5 al ANP, urmând ca în prima ședință a Consiliului Tehnico – Economic (02.08.2018) să fie analizată documentația tehnică pentru autorizarea lucrărilor de construcții în vederea emiterii autorizației de construire. În şedinţa CTE al ANP din data de 02.08.2018 a fost amânată eliberarea Autorizaţiei de construire până la explicitarea cauzelor care au determinat apariţia de lucrări suplimentare la această fază de proiectare. d. Spații detenție Găești - se creează 96 locuri noi de detenție. Stadiu: În data de 29.11.2018 a expirat valabilitatea contractului de execuție – executantul refuză continuarea lucrărilor de execuție - obiectivul nu este finalizat. S-au perceput executantului, de către Penitenciarul Găești, penalități de întârziere, iar după contractarea restului de executat se vor calcula daune interese De asemenea, au fost inițiate proiectele de construire a doua penitenciare noi: e. Berceni: Prin Hotărârea de Guvern nr. 626/2017 a fost aprobată achiziția unui studiu de fezabilitate, destinat construirii unui penitenciar cu o capacitate de 1000 de locuri, respectiv P47-Berceni Stadiu: documentația în fază studiul de fezabilitate a fost analizată în ședința Consiliului Tehnico Economic al ANP din data de 20.12.2018 și nu a fost avizată, aceasta necesitând completări din partea proiectantului. f. Unguriu: Hotărârea de Guvern nr. 791/2017, s-a aprobarea trecerea imobilelor din administrarea Ministerului Apărării Naționale (MAPN) în administrarea Ministerului Justiției, pentru ANP, în scopul transformării în penitenciar, cu o capacitate de 900 locuri.

http://www.just.ro/institutul-national-de-criminologie/

Contractul de finanțare aferent proiectului Dezvoltarea și implementarea unui sistem integrat de management strategic la nivelul sistemului judiciar - SIMS a fost semnat la data de 21 noiembrie 2017, activitățile previzionate urmând a fi implementate în perioada 2018-2019 prin finanțare din Fondul Social European (FSE) prin Programul Operațional Capacitate Administrativă (POCA). În cadrul proiectului urmează a fi realizată analiza necesară dezvoltării în continuare a sistemului electronic de management al cauzelor ECRIS, sistem care va cuprinde în versiunea sa viitoare și componenta de dosar electronic. Contractul de finanțare a fost semnat la data de 21 noiembrie 2017, având o perioadă de implementare de 18 luni. luna decembrie 2018 a început etapa de evaluare a ofertelor depuse. În același timp, în cadrul Proiectului de Îmbunătățire a Serviciilor Judiciare (PISJ), finanțat de BIRD prin acordul de împrumut nr. RO - 8695, ratificat prin Legea 173/2017 este prevăzută achiziția de componente și echipamente IT și programe informatice suport (în speță scannere și computere utilizator), care să faciliteze extinderea la nivel național (implementare la nivelul Curților de Apel) a Dosarului electronic (InfoDosar - versiunea dezvoltată și pilotată de Curtea de Apel Cluj) și totodată să asigure funcționarea sigură și fiabilă a actualului sistem ECRIS, până la punerea în producție a noii versiuni a acestuia. Contractul a fost semnat în data de 19 decembrie 2018 cu asocierea de entități private care a fost declarată câștigătoare la finalul licitației și se va implementa în perioada ianuarie 2019 – iunie 2020.

MEMORANDUMUL cu tema: Decizie vizând situația amplasamentului Esplanada, în vederea dezvoltării Cartierului pentru justiție, în cadrul unui program de reconversie funcționala fost aprobat in Ședința de guvern din 29 noiembrie 2017. A fost clarificată situația juridică a amplasamentului, acțiune complexă care a fost derulată prin colaborarea MDRAP (administratorul actual) cu MJ, în perioada noiembrie 2017 – iunie 2018. Ulterior, în ședința de guvern din data de 02 august 2018 a fost aprobat Memorandumul cu tema: Decizie vizând situaţia amplasamentului Esplanada în vederea dezvoltării unui program de reconversie funcțională – prin care s-a prezentat/propus și aprobat soluția juridică necesară pentru realizarea proiectului Cartierul pentru Justiție. În paralel, au continuat (inclusiv în decembrie 2018) negocierile MJ, MFP și BIRD privind contractarea unui împrumut de la Banca Internațională pentru Reconstrucție şi Dezvoltare (BIRD), în vederea sprijinirii proiectului “Cartierul pentru justiție”. Negocierea Acordului de avans al împrumutului va fi finalizată de partea română și BIRD în lunile decembrie 2018- martie 2019. Acest avans va permite proiectarea Cartierului Justiției în anii 2019 -2020, până la faza Studiu de Fezabilitate, inclusiv aprobarea indicatorilor tehnico-economici.

Proiectul a fost elaborat, soluțiile cuprinse în proiect fiind transmise Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale (instituții coinițiatoare ale OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru), în vederea comunicării unui punct de vedere, precum și pentru formularea unor propuneri noi de reglementare pentru aspectele ce excedează domeniul de competeță al instituției noastre.În urma acestei consultări, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale au comunicat punctele de vedere, la acest moment fiind în curs de analiză la nivelul Ministerului Justiției punctele de vedere la care am făcut referire mai sus, precum și modalitatea optimă de promovare a soluțiilor legislative propuse.

Este necesară efectuarea unei analize a nevoilor de resurse umane la nivelul tuturor instanțelor pentru punerea în aplicare a prevederilor Legii nr. 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Analiza va fi efectuată de MJ în colaborare cu CSM pentru necesarul de judecători și cu președinții curților de apel pentru celelalte categorii de personal. Pe baza analizei va fi elaborat și adoptat un document strategic de dezvoltare a resurselor umane la nivelul instanțelor.

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare a fost finalizat și a fost publicat pe site-ul instituției.

Aspecte care vizează sistemul judiciar au fost avute în vedere cu ocazia elaborării Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Din inițiativa Ministrului Justiției, prin direcția de specialitate, s-a demarat un amplu proces de evaluare a codurilor: penal, procedură penală, civil, procedură civilă. Au fost consultaţi membrii comisiilor de elaborare a noilor coduri, reprezentanții autorității judecătorești și ai asociațiilor magistraților, dar și cei care exercită alte profesii juridice cu atribuții în înfăptuirea actului de justiție ori conexe actului de justiție, ai instituților de învățământ superior, ai Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” din cadrul Academiei Române, precum și reprezentanții societății civile.Au fost centralizate observațiile, propunerile şi dificultățile întâmpinate în realizarea actului de justiţie. Observațiile și propunerile sunt în curs de analiză.

NA

NA

În vederea îndeplinirii acestei măsuri, ministrul justiției a participat la întrunirea profesională din 30 mai 2017 a reprezentanților tribunalelor, ai Consiliului Superior al Magistraturii, ai Ministerului Justiției, ai Institutului Național al Magistraturii şi ai Școlii Naționale de Grefieri, în cadrul căreia au fost abordate subiecte privind modificarea codurilor penale, a codurilor civile, a legilor justiției, bugetul şi infrastructura instanțelor, statistica instanțelor şi dezvoltarea carierei profesionale. Urmare a acestei reuniuni au fost create două adrese de e-mail destinate problemelor cu care se confruntă reprezentanții puterii judecătorești pentru o comunicare mai eficientă şi găsirea unor rezolvări mai rapide. Nu au fost sesizări la adresele de email create.

A fost constituit un grup de lucru comun MJ - MP - CSM pentru desfășurarea unui proces de reorganizare a instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea. În data de 31.07.2018, Ministerul Justiției a transmis o adresă către Consiliul Superior al Magistraturii prin care a fost desemnat reprezentantul MJ în grupul de lucru.

Instituţia medierii a fost introdusă drept obligatorie în NCPC şi a devenit facultativă în 2014 printr-o decizie CCR - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/159260

NA

În Monitorul Oficial nr. 879/18.10.2018 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 818/2018 privind aprobarea standardelor minime de lucru în probațiune pentru instituțiile din comunitate. - http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/206063

Au fost reluate demersurile privind funcționarea Comisiei interministeriale pentru coordonarea și implementarea prevederilor Strategiei naționale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019, aprobată prin HG nr. 389/2015. Procedura de desemnare a membrilor de către instituțiile componente s-a finalizat in luna iunie 2017, dată când a început să funcționeze comisia în noua sa componență. Pentru dinamizarea activităților necesare implementării Strategiei, comisia a fost convocată cu o frecvență medie lunară, deși actul normativ prevede întâlniri regulate semestriale. În cele 14 reuniuni organizate până în prezent (7 în 2017, 7 în 2018) au fost constituite, prin hotărâri ale comisiei, patru grupuri de lucru pentru realizarea anumitor activități cu specific inter-instituțional și s-a stabilit un calendar accelerat de realizare și raportare a măsurilor restante. Trei dintre acestea și-au finalizat activitatea, predând Comisiei rapoartele, conform indicatorilor de rezultat. În ședința Guvernului din data de 08.02.2018 a fost prezentată Nota de informare privind stadiul implementării Strategiei. Aceasta reține că, din punct de vedere cantitativ, din totalul de 49 de măsuri prevăzute de strategie, 14 au fost realizate integral, 19 au fost îndeplinite parțial și 16 nu au fost încă îndeplinite, rezultând un grad estimat de realizare de aproximativ 47%. Aceste rezultate reflectă ritmul susținut al activității Comisiei în cursul anului 2017, dar sunt nesatisfăcătoare raportat la numărul de măsuri restante (48 de măsuri au avut termene de realizare anterioare lunii decembrie 2017). A fost constituit un nou Grup de lucru pentru implementarea unei măsuri din Strategie. n cadrul grupului de lucru constituit conform Hotărârii nr. 8/2018 a Comisiei interministeriale, a fost finalizat programul comun de formare profesională ”Învățăm împreună. Progresăm împreună. Program de pregătire pentru personalul care lucrează cu persoane sancționate penal.” Acesta a fost aprobat prin Hotărârea nr. 10/11.10.2018 a Comisiei interministeriale, iar în luna noiembrie a.c. a fost acreditat de către comisia specializată de la nivelul Ministerului Educației Naționale, potrivit OMEN nr. 5564/2011, cu modificările și completările ulterioare.În anul 2018 a continuat ritmul accelerat al activităților Comisiei, pentru a permite realizarea activităților prevăzute în Strategie până la sfârșitul perioadei de implementare. În acest sens au avut loc reuniuni are comisiei în fiecare lună a anului în curs, cu excepția lunilor iunie - în care nu s-a putut întruni cvorumul de ședință - şi august. Ultima reuniune a Comisiei a avut loc în data de 22.11.2018, iar următoarea este programată pentru data de 20.12.2018. Ultima reuniune a Comisiei a avut loc în data de 20.12.2018, iar următoarea este programată pentru data de 17.01.2019. În prezent, Secretariatul Comisiei colectează și procesează datele necesare elaborării Raportului anual de activitate, care urmează să fie prezentat Guvernului în luna februarie 2019.

Exist o întreagă dezbatere în ceea ce priveşte aplicarea standardelor europene; detalii pot fi găsite şi aici : http://revista.universuljuridic.ro/prezumtia-de-nevinovatie-intre-interesul-public-si-cel-individual-modificareacompletarea-legii-nr-1352010-privind-codul-de-procedura-penala-din-perspectiva-directivei-ue-2016343-privind-consol/

In vederea elaborării Proiectului de lege pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2000, privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară, aprobată prin Legea nr. 156/2002, au fost consultate asociațiile profesionale de experți, în scopul comunicării eventualelor probleme/disfuncționalități din activitatea de expertiză tehnică judiciară. Proiectul urmează a fi finalizat până la mijlocul lunii martie 2019. În vederea elaborării Proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 188 privind executorii judecătorești, Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești a transmis propunerea de amendare a Legii nr. 188/2000, aprobată de către Consiliul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești, potrivit legii. Proiectul a fost elaborat și se află în procedura de avizare internă, anterior parcurgerii procedurii de dezbatere publică. La data de 30 octombrie 2018, proiectul a fost publicat pe site-ul Ministerului Justiției potrivit procedurii prevăzute de Legea nr.52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, propunerile, sugestiile și opiniile primite, referitoare la acest proiect, fiind în curs de analiză.

Ministerul Justiției a inițiat procedura de achiziție publică pentru dotarea instanțelor de judecată cu un număr de 237 de terminale interactive de tip kiosk.În acest context, în scopul facilitării comunicării dintre justițiabili și instanțe, la nivelul tuturor instanțelor se vor constitui centre de informare (similare celor existente în instanțele din statele UE) care vor conține materiale despre principalele proceduri judiciare, precum și cu privire la principalele evoluții normative: procedura a fost demarata la finele anului 2018, a fost elaborată documentația specifică pentru care s-au obținut avizele necesare. La acest moment a fost demarată procedura de achiziție.

NA

Ministerul Justiției a transmis Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Dezvoltării Regionale (instituții co-inițiatoare ale OUG nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru) propunerile de amendare a actului normativ, potrivit domeniului său de activitate, urmând ca aceste instituții să formuleze propuneri pentru aspectele care intră în sfera lor de competență.În urma acestei consultări, Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Dezvoltării Regionale au comunicat punctele de vedere, la acest moment fiind în curs de analiză la nivelul Ministerului Justiției punctele de vedere la care am făcut referire mai sus, precum și modalitatea optimă de promovare a soluțiilor legislative propuse.

NA

Puteţi citi verificarea Factual la adresa https://www.factual.ro/declaratii/maria-grapini-despre-stadiul-indeplinirii-conditiilor-in-privinta-mcv-si-a-aderarii-la-spatiul-schengen/